Din când în când universul decide să-mi arunce în brațe o povestire cu tâlc, scrisă de-a gata. Azi am dat peste una pe Yogaesoteric.

Se face că a fost odată un om care avea o anumită valoare în România. Activa în domeniul drepturilor omului și al politicii (cea la nivel ideologic, nu cea pe care o face tot românul de azi). Scrisese câteva cărți și articole, dintre care unele erau folosite pentru predare la facultate – de exemplu la Masteratul de Studii Culturale Britanice, unde Alexandru Ștefănescu discuta printre altele despre postcomunism. Numele acestui om era Gabriel Andreescu.

Ei bine, se face că Andreescu a dat peste un grup de persoane care strigau că erau nedreptățite, și că întreaga lume le voia răul: yoghinii MISA. Cum-necum, a devenit convins că ar trebui să scrie o carte despre yoga și comunism – „Reprimarea mișcării yoga în anii ‘80”, în care a discutat despre Gregorian Bivolaru, Nicușor Catrina, Claudiu Trandafir și alte VIP-uri ale MISA, înainte ca MISA să fi fost creată.

Ce s-a gândit Andreescu de s-a băgat în treaba asta, nu se știe. Cert este că a lucrat multișor cu Oltea Mutulescu de la Yoga Magazin și până la urmă i-a apărut cartea… Iar Claudiu Trandafir, unul dintre cei pomeniți, s-a luat din MISA și a plecat în treburile lui, ceea ce nu le-a convenit lui Bivolaru, Catrina și altor VIP-uri. Și uite că cei de pe Yogaesoteric – și cei de la MISA în general – s-au folosit de cartea lui Andreescu pentru a-și promova luptele din interior. Fără niciun fel de jenă, au început să explice că Gabriel Andreescu descoperise că Trandafir era securist, colaborator etc.

Târziu, Andreescu a aflat că i se aruncau în cârcă dezvăluiri pe care el nu le făcuse niciodată. Le-a scris celor de la MISA cu o întârziere de 3 ani, să le spună că el nu declarase niciodată că Trandafir ar fi fost colaborator al Securității. Mai degrabă Trandafir fusese victimă. Unii ar spune chiar că dovezile din cartea lui Andreescu ar fi indicat că alții din trupa anilor ‘80 (Catrina, de exemplu) ar fi fost informatori. Dar azi MISA i-a râs practic în nas lui Andreescu când omul a zis că i se falsificaseră spusele. Ei știu mai bine! Ei au revelat adevărul: dușmanul de azi al MISA a fost dușmanul dintotdeauna, iar prietenul de-acum n-a greșit niciodată.

Falsificări tot sunt la MISA. L-au răstălmăcit pe Eliade, i-au băgat cuvinte-n gură lui Bhattacharya, modifică pe unde apucă. Pentru că adevărul trebuie să iasă la iveală foarte strălucitor în ciuda formulării suspect de diferite a celor care-l grăiesc. Deci, dacă cineva spune ceva incorect, acel cineva trebuie corectat în tăcere, pe șest.

Nu cred că Andreescu are vreo șansă să-i convingă să-și schimbe părerile, să modifice articolele, să publice vreo retractare. S-a băgat singur în gura lupului. Și consider că e vina lui că nu s-a documentat mai puternic cu cine avea de-a face.

Morala: Alege-ți cu grijă protejații, pentru că s-ar putea să te folosească pe post de ghiulea de tun.

Adăugire târzie:  Am primit pe mail o conferință ținută de curând de Gabriel Andreescu la CESNUR. Nu pot să zic decât mea culpa: crezusem că Andreescu s-a îndepărtat de problema MISA în anii care au trecut de la cartea lui despre yoga în anii ‘80 și că n-a mai auzit mare lucru despre bazaconiile și certurile din ce în ce mai evidente ale Mișcării. În fond, mi-am zis că dacă a aflat de-abia în 2013 de lucrurile pe care le punea MISA în gura lui în 2010 înseamnă că nu e la curent cu evenimentele. ****

L-am compătimit pentru că am crezut că a aflat târziu (ca mulți alții) cu ce se ocupă MISA. Văd că n-a aflat nici acum – MISA trebuie protejată ca minoritate sexuală, spune Andreescu, la fel ca homosexualii sau transsexualii. MISA a fost abuzată, privită aiurea, înțeleasă greșit din cauza credințelor ei neobișnuite.

Părerea mea e că Andreescu ar trebui să se mai documenteze, să iasă din turnul de fildeș în care probabil a fost închis de cei care-i oferă informații despre MISA – de fapt, ar fi trebuit să se documenteze mai tare deja! Au trecut ani, s-au mai schimbat lucurile, anumite practici ascunse au ieșit mult mai clar la vedere. Problema nu e doar că yoghinilor le plac cuplurile deschise și sexul tantric – ci toate mișmașurile făcute în numele spiritualității, presiunea de grup pentru a face parte din cuplul deschis, stigma aruncată asupra acelor persoane care nu vor să practice sexul tantric, sau care nu sunt de acord cu ideile de bază prezentate la curs.

Nu opiniile și practicile sunt problema, domnule Andreescu, ci abordarea, constrângerile, modul în care se ajunge la ele. Nu vă compătimesc pentru că ați avut tot timpul din lume să aflați cum stau de fapt lucrurile.