Mătușă-mea e profesoară la universitatea din Karabuk și de ceva timp se tot oferă să găzduiască rude și prieteni care au chef de vizite. Am tot zis că nu (Karabukul e departe de mine și eu de el), până când s-a făcut vremea ploioasă prin România și am simțit mirosul de toamnă în aer.

18 ani am fost condiționată că asta înseamnă „școală”. Și am început să tânjesc după clase și manuale, după profesori și studenți. Au început să mă mănânce palmele să scriu articole și să fac cercetare și alte prostii. Așa că i-am zis mătușii că merg cu ea când se întoarce la cursuri și poate-mi arată facultatea.

Așa că mi-am făcut bagajele pentru n săptămâni (unde n e un număr necunoscut, dar ar putea să ajungă până în decembrie) și m-am mutat la Karabuk o vreme, să mai văd lumea.

De obicei când mă săturam de coclauri cunoscute mă invitam pe la prieteni prin România, acum am început să schimb țările XD (frate-miu, păzea, că poate mă apucă să vin la tine în UK) (de fapt, dacă stau să mă gândesc, nu cred că frate-miu mă citește O_o)