Singurele anunțuri pe care le văd de la ANAF sunt de tipul „plătiți” sau „PLĂTIȚI, că vă executăm silit!” (eventual a doua o primești _după _ce ai plătit demult) Ceea ce, ok, e bine de știut, dar în general vreau să aflu mai multe de la ei. De exemplu, anul ăsta m-am învârtit de colo-colo încercând să aflu ce formular trebuie să depun, unde, până când, care e faza. Și am aflat toate astea de la prieteni care știu ce să facă, pentru că fac asta de ani de zile, sau au contabili.

Uite cum îmi imaginez un sistem mai normal: mă duc să mă înscriu la ANAF ca liber profesionist/PFA/SRL/ce-o fi. Una din tipele de la careva din cele n ghișee pe unde trebuie să trec spune: „Vedeți că avem site, www.anaf.ro. Vă sfătuiesc să vă faceți cont, dacă folosiți internetul.”

„A, da?” zic eu. „De ce?”

„Pentru că o să vă ajute. Bifați căsuțele cu sursele de venit și forma de organizare. Asta vă va înscrie automat la newsletterele care sunt relevante pentru dumneavoastră. Veți avea acces ușor la legislația corespunzătoare activităților, actualizată în timp real*. De asemenea, veți primi informații utile despre termenele de predare ale formularelor, modurile lor de întocmire și datele de plătire ale impozitelor – toate la 30, 15, 5 și 2 zile înainte de termen.”

„Aha. Dar știți, eu până acum aflam de la prieteni, cunoscuți și contabili de care mă milogeam exact cum se fac actele și n-am pățit decât o dată să predau o chestie inutilă. Cred că umblatul după detalii în toate părțile îți întărește caracterul.”

„Păi nu e necesar să vă înscrieți, dar asta v-ar putea scuti de niște timp irosit, de niște nervi și de alte probleme.”

Desigur, s-ar putea să vreau prea mult.

________

[* Știți și voi că legislația se tot schimbă]