Roxana-Mălina Chirilă

Propagarea gunoaielor

Să începem cu o poveste de sezon: la un moment dat două grupări care se definesc prin credința în Dumnezeu ca principiu absolut au preluat de la americani (sau poate sau gândit ele însele, cine știe) ideea că Halloweenul este o sărbătoare cel puțin demonică, dacă nu chiar satanică. Au zis așa: măștile sunt cu monștri, e de rău – această oribilă chestie trebuie contracarată! Și au lucrat împreună la contracararea răului…

(în treacăt vorbind, am explicat anul trecut de ce Halloweenul nu e o sărbătoare satanică)

Aceste două grupări sunt, în mod amuzant, MISA și Biserica Ortodoxă. Da, ăia cu Bivolaru, sexul și zeitățile hinduse au aceeași părere ca sfânta biserică tradițională și închistată și au lucrat cot la cot ca să învingă demonii imaginari. Cum? Unde? Păi, MISA organizează în fiecare an Săptămâna Îngerilor. Cel puțin în 2009 au convins un preot să li se alăture, dar au întins coarda mai tare, după câțiva ani s-a implicat Arhiepiscopia și a ieșit cu disperare mare de partea ortodocșilor. V-aș da un link și către blogul faimosului Saccsiv ca să vedeți ce tam-tam a fost, dar pe urmă vede că i-am dat link și n-am chef de conversat cu el azi. (c’est la vie)

Astăzi, dacă nu mă înșel, cele două tabere continuă să propovăduiască aceeași prostie, dar separat [LE: nu chiar separat… mi s-a atras acum atenția că anul trecut, Arhiepiscopia din Alba Iulia participa la săptămâna îngerilor și se ținea și un concert la Catedrala Romano-Catolică]. Știu că se organizează niște săptămâni ale îngerilor prin țară, sub egida unor yoghini. Dar subiectul Halloween și demoni e destul de minor, chiar dacă e de sezon.

V-am spus povestea asta din alt motiv: nu e prima oară când niște bazaconii ajung să fie propagate de grupări și persoane foarte diferite, cu idei diferite despre viață, cu credințe diferite, viziuni diferite. Bănuiesc că ați mai remarcat și în alte dăți că primiți informații despre masoneria care conduce lumea și de la creștinii mai hotărâți, și de la colegi vechi de școală care au aflat și ei, și de ici, și de colo. Că evreii au planuri de a conduce totul?! E clar din Protocoalele Înțelepților Sionului, care tot circulă în tot felul de cercuri: creștini, yoghini, apucați musulmani, Hitler, Rusia începutului secolului. S-a demonstrat din nou și din nou că sunt falsuri, dar de zeci de ani protocoalele răsar iar și iar.

Antivaccinarea e alt curent care circulă peste tot, se transmite ca un fel de epidemie (și cauzează epidemii). Luați niște articole scrise cu cap, documentat, despre subiectul vaccinurilor. (dacă nu sunteți convinși de efectele bune ale vaccinurilor și ale medicamentelor, citiți literatură mai veche – spre deosebire de literatura noastră mor oameni în stânga și-n dreapta și nu e nevoie de nicio explicație specială pentru asta; a venit tifosul și a omorât x elevi anul ăla, ce mare brânză?) Și mai există și tone de oameni care vor să se trateze naturist de cancer, printre alte afecțiuni…

Informațiile care sunt de fapt gunoaie se propagă din grup în grup, ajung la televizor, ajung pe site-uri importante. Sunt mai vizibile ca înainte pentru că internetul a dat frâu liber comunicării în masă și oricine poate transmite, reformula și spune orice – dar și înainte existau cărți, reviste, pamflete, ziare de gen.

Și apare întrebarea: de unde atâtea gunoaie și de ce se tot plimbă prin lume? Mai pe larg: de ce există atâtea terapii care nu funcționează, conspirații fără bază și idei abracadabrante? De ce continuă să existe? De ce se înmulțesc?

Nu cred că există un singur răspuns pentru „de ce” și „de unde”, așa că o să ofer mai multe:

  1. Unii (gen Pacepa) speculau că unele chestii sunt inventate pentru manipularea maselor (gen protocoalele alea ale înțelepților Sionului de care ziceam mai sus, care ar fi propagandă rusească).
  2. Pe urmă, mai puțin conspiraționist, există veșnicele neînțelegeri între experți și omul de rând: expertul descoperă, jurnalistul interpretează aiurea, informația se tot transmite prost, ca într-un fel de telefon fără fir. Gen, cercetătorii descoperă că șoarecii produc nu știu ce hormon când sunt în călduri, la celălalt capăt al telefonului fără fir se vând parfumuri cu efect asupra hormonilor, bazate pe descoperiri științifice. Sau toată problema spinoasă a mecanicii cuantice, pe care n-o știe multă lume, dar pe care o invocă mulți.
  3. Oameni cărora li s-a năzărit ceva și țin și cu dinții de ideea respectivă. Dacă cineva avea gastrită și a mâncat 2 kg de cireșe și acum nu-l mai doare stomacul, poate să decidă că cireșele vindecă gastrita – sau și mai bine, cireșele sunt un fruct perfect, vindecă o grămadă de boli (eventual și cancerul, de ce nu? E la modă; sunt atât de multe leacuri pentru cancer că ai spune că scapi mai ușor de el decât de gripă).
  4. Oameni care dezinformează pentru a perpetua miturile grupului, uneori chiar din bună credință, „pentru un scop nobil”. Aici se întâmplă chestii interesante: ca într-un roman de Umberto Eco, oamenii se apucă să inventeze lucruri care corespund „realității” așa cum știu ei că este, sau să modifice lucruri deja existente conform acelei realități, trecând modificările sub tăcere. Ca să ne întoarcem la singurul grup de acest gen pe care-l știu din interior: Mircea Eliade e „adaptat” la MISA ca să nu mai spună că tantricii pot mânca carne, dat fiind faptul că yoghinii români sunt foarte axați pe vegetarianism… (mai sunt exemple cu autori mai puțin cunoscuți la noi, care au câștigat capitole întregi)

Bănuiesc că mai sunt și alte motive, dar să rămânem aici. Bun – cum se propagă? Păi, prin oameni de bună credință convinși de argumente, care dau informația mai departe (pe Facebook, pe mail, de la om la om). Apoi, de grupuri cum sunt alea de la punctul 4, care propagă miturile grupului cu informații exterioare care le confirmă (sau care pot fi făcute să le confirme): spiritualitate, ecologie, vindecare naturistă, conspirații.

Practic grupurile de genul se comportă ca niște relee pentru informațiile care fac parte din ideile lor despre lume. Și nu o fac mereu deschis: membrii grupărilor pleacă în direcții diferite, își fac propriile organizații, bloguri, site-uri, companii bazate pe informații care pot să fie adevărate sau false.

Și cum de nimeni nu le verifică?… Cum de tot merg înainte?… Păi, și dacă sunt verificate, rareori adevărul neinteresant poate să facă turul minciunii interesante. Apoi, oamenii caută confirmări mai des decât caută verificări efective. Știința asta pe care o hulesc mulți că e sceptică a verificat totuși dacă lucrurile merg cum spune că merg, dacă poate prezice cu acuratețe ce și cum se va întâmpla. A căutat dovezi împotriva teoriilor ei, ca să confirme că știe ce și cum. De asta suntem în situația în care apăsăm pe buton și se aprinde lumina, dăm drumul la robinet și curge apa, dăm drumul la net și discutăm cu oameni pe Facebook. Nu ne rugăm la zeul luminii să aprină lampa și nu dăm vina pe necredința noastră dacă nu s-a aprins. Dar în domenii mai puțin clare încă se mai pot vehicula idei abracadabrante în ideea că dacă nu s-a auzit de nicio infirmare a lor, atunci ele stau în picioare și sunt perfect adevărate.

Gunoaiele există deci – și vor continua să existe pentru că sunt propagate ușor. Sunt periculoase pentru sănătate, sunt periculoase pentru grupurile luate la ochi, sunt periculoase pentru că dezvoltă un stil leneș de gândire care poate ajunge la tot felul de concluzii nasoale pentru persoană sau pentru cei din jurul ei.

Nu am o soluție: cred că una e imposibilă. Doar constat că s-au deschis porțile informației și că în loc să fie raiul imaginat de mulți când a apărut internetul, e un fel de purgatoriu cu raiul și iadul amestecate. Poți să mergi să înveți de la profesori care predau la cele mai mari universități din lume, poți să mergi să conspiraționezi despre daci și evrei. Și uneori am senzația că nu se înțelege foarte clar care e diferența dintre cele două.


Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |