Roxana-Mălina Chirilă

Praf în ochii celor de la RATB

Povestea Idaho de una din aventurile ei de pe RATB. Eu aveam abonament pe toate liniile, când aveam. Și când n-aveam bombăneam de zor, că trebuia să fac ture lungi până să ajung la o cușetă unde să-mi facă cineva abonament pentru studenți.

Dar mi-am adus aminte acum de o poveste cu o gagică yoghină care a scăpat odată de control. Ea era convinsă că prin grație divină, restul oamenilor (și al yoghinilor, întâmplător) erau convinși că a scăpat prin pură nebunie.

Gagica asta tocmai luase ceva praf sub limbă, cum se mai poartă pe la cei care fac tratamente naturiste ca la indieni. Nu știu ce luase – poate era scorțișoară, sau careva din plantele indiene cu nume ciudate, care-s alburii sau roșiatice de felul lor. Există o credință indiană conform căreia ce e important din plantă se absoarbe când e în gură, așa că dacă vrei să profiți din plin de efectele nucșoarei sau ale busuiocului, e musai să stai cu planta-n gură vreo zece minute.

Bun, stătea ea în autobuz, în picioare, când a văzut că vin controlorii. Ce să facă, ce să facă, n-avea bilet, n-avea nimic – hai să-și facă o binecuvântare, că poate-poate o scapă Dumnezeu de năpastă! Și închide strâns ochii și dă-i. Doar că în loc să se roage în tăcere, se apucă să mormăie una din melodiile pe care le folosesc yoghinii când au nevoie de suport muzical ca să se-mbărbăteze.

Așa că pe măsură ce se apropiau oamenii, ea fredona cu gura-nchisă: tm-tm-tmmm-tm-tm-t-tm, tm-tm-tmmm-tm-tm-t-tm, tm-tm-tmmm-tm-tm-t-tm! Și cu ochii strânși și figura concentrată.

Cum-necum, au ajuns controlorii și la ea. Or fi zis că-i ciudată fata, dar asta e, biletu-i bilet, trebuie controlat.

„Biletul sau abonamentul, vă rog.”

Și atunci deschide femeia ochii, deschide și gura, încearcă să spună că n-are – și-n clipa aia îi zboară din gură praful de scorțișoară, sau de ce era. Cum dădea mai tare din limbă cu disperare, cum pufăia mai ceva ca un dragon al nisipurilor, de au tulit-o ăia de controlau de nu știau cum să scape mai repede de ciuma tifoidă a femeii, fără să mai controleze nimic.

Povestea asta o știu de la cineva căruia i s-a lăudat femeia că Dumnezeu a scăpat-o de la amendă.


Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |