Roxana-Mălina Chirilă

La ce e bun Assassin’s Creed Unity

Dorin s-a apucat să joace Assassin’s Creed din nou și am zărit un colț de Notre Dame dincolo de un acoperiș.

„Ăla e Parisul?” am întrebat.

„Da.”

„Poți să te plimbi un pic până unde-ți zic eu?”

„Da, sigur.”

„Ia-o spre Notre Dame. Nu, nu prin spate, treci prin fața lui. Așa, acum mergi mai jos, treci podul până pe partea cealaltă. Întoarce-te un pic să văd cât de departe e, mă interesează ceva de pe un colț de stradă de aici.”

El s-a uitat la colțul de stradă și s-a încruntat un pic, ca să-mi citească titlul franțuzesc.

„Asta?” m-a întrebat.

„Nu, mergi la următorul colț. Așa. Întoarce-te, uită-te iar spre Notre Dame. Da, cam aici. Pare perspectiva corectă, deși a trecut un pic de vreme.”

„Ce-i aici?”

Am tras aer în piept. „În Parisul de atunci, nimic , dar după ce trec vreo 200 de ani de la revoluția franceză, acolo va fi un restaurant. Iar în meniu va fi cea mai bună lasagna vegetariană pe care am mâncat-o vreodată!”

Are de ce să-ți pară rău, Arno, chiar dacă nu știi ce pierzi.

Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |