Cartea De Azi on Roxana-Mălina Chirilă

[21 iun] Cartea de azi: „Știma apelor” de Maria Surducan și Anna J. Benczédi

Sat, 13 Jul 2019 16:46:55 +0000

Nu există absolut niciun motiv ca o bandă desenată românească să nu fie mai bună decât multe, multe benzi desenate americane. Dimpotrivă. Talent există. Dacă există și dorință, se poate.

„Știma apelor” o demonstrează.

E o carte de benzi desenate scrisă de Maria Surducan și ilustrată de Anna J. Benczédi care a fost publicată pe net de curând și a ajuns și pe hârtie în 2019. Arta e superbă. Personajele sunt expresive și vii și le citești gândurile în priviri.

Povestea se bazează pe basme și legende, pe care Maria Surducan le reinterpretează excelent. Știma e o femeie-vidră care îl vede pe viitorul Negru Împărat în timp ce se scaldă cu surorile ei în râu și decide că-l vrea de bărbat. Negru e un tip inventiv, care meșterește mereu lucruri noi și care știe să scoată un ban.

Dacă volumul are un defect, atunci e faptul că e prea scurt. Din fericire, e doar primul dintr-o serie.

Ba nu, are două defecte. Al doilea e că e al naibii de greu de găsit dacă nu știi unde să-l cauți. Norocul face că știu eu că se găsește la Cărturești, fie în anumite librării din țară, fie online, la comandă. Îl recomand cu enorm de multă încredere.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[20 iun] Cartea de azi: „Trado” de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad

Mon, 01 Jul 2019 16:07:48 +0000

Dacă vreți să citiți o carte de poezie românească anul ăsta… Și cu asta am redus cu 99% numărul cititorilor. Cum oricum n-o să am 100 de cititori pe postarea asta, treaba mea aici s-a terminat, pot să l_orem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua până la finalul postării._

Lorem ipsum dolor…

Eh. În cazul în care cineva insistă. „Trado” e un volum bun scris la patru mâini de Svetlana Cârstean și de suedeza de origine iraniană Athena Farrokhzad.

La nivel declarativ, e despre traduceri și are o secțiune cu citate despre ce înseamnă să traduci. Fiind traducătoare și fiind mai pragmatică în legătură cu propria muncă, partea respectivă nu m-a prea prins. În schimb, „Trado” e și despre a cunoaște cineva prin a-l traduce și a-i traduce experiențele prin referire la experiențele proprii.

Pentru că tot nu mai am cititori, decât poate vreunul rătăcit, îmi permit să pun aici o întrebare care mi se tot învârte în minte de când am citit cartea asta: mi se pare mie, sau e aproape erotică în descrieri? Nu în citatul de mai jos, ci în general, în hainele pe care le spală împreună, în adresări, în felul în care vorbesc una de alta. E sugestiv sau citesc eu aiurea printre rânduri?

„Suntem două moștenitoare
bogate
care se privesc acum
simultan
în oglinda unui hotel extravagant din Nord
luxul și trădarea
nu ne sunt străine deloc.
Fiicele revoluțiilor vechi
nerecunoscătoare!”

„Trado” se poate cumpăra de pe site-ul Nemira, de pe eMag, de pe Libris și, uneori, rătăcită, de prin librării.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[19 iun] Cartea de azi: „Integrala Peanuts”, vol. I, de Charles M. Schulz

Mon, 01 Jul 2019 14:13:35 +0000

A fost o perioadă din copilăria mea când dădeam de Snoopy peste tot – jucărele, tricouri, tot. Dar deși știam personajul, nu știam de unde era și nu citisem nimic cu el. Îl percepeam ca pe un fel de Hello Kitty, un fel de personaj faimos pentru că e faimos, simpatic, ușor de recunoscut, dar fără context.

După ani și ani, am aflat că Snoopy e din banda desenată Peanuts, publicată zilnic în ziare începând cu 1950. Benzile sunt simple, mai ales cele de început: 4 panouri și o poantă simplă despre Charlie Brown, alți câțiva copii care-i sunt prieteni și cățelul Snoopy.

Volumul nu are un fir narativ, dar nu e o problemă, pentru că atmosfera e absolut simpatică și personajele la fel. Schulz reușește să facă foarte mult cu doar patru panouri simple, iar copiii sunt un amestec superb de simplitate copilărească și remarci mai profunde decât s-ar crede – sunt un pic răutăcioși, dar numai cât trebuie, și sunt și inimoși cât cuprinde.

Ok, asta e doar amuzantă, nu și profundă.

E un volum perfect pentru un pic de bună dispoziție. „Integrala Peanuts” a fost tradusă la noi de curând și se poate cumpăra de pe eMag, Libris și, uneori, din librării.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[18 iun] Cartea de azi: „Ghid de vicii și virtuți pentru gentlemeni” de Mackenzi Lee

Sun, 23 Jun 2019 18:58:16 +0000

Mackenzi Lee nu e cunoscută pentru acuratețea istorică de care dă dovadă în ce scrie, dar „Ghidul de vicii și virtuți pentru gentlemeni” e o carte YA distractivă, publicată prima oară în engleză în 2017 și tradusă și la noi după ce a devenit un succes internațional.

E sfârșitul secolului 18 și Henry Montague e un tânăr viconte englez care o ține din petrecere în petrecere alături de prietenul lui cel mai bun, Percy. Se îmbată des, are aventuri peste aventuri și, per ansamblu, e departe de moștenitorul pe care și l-ar dori tatăl lui. E și departe de protagonistul pe care mi l-aș dori în mod normal într-un roman, dar tatăl lui îl trimite într-un tur al continentului să cunoască lumea bună, să se culturalizeze și să devină un adevărat gentleman. Însă nu-l trimite de capul lui: are și un tip plictisitor care merge cu el ca să-l țină în frâu și să-l transforme într-un individ salubru.

Cartea ar fi meritat citită și dacă planurile tatălui ar fi fost duse la bun sfârșit, dar Henry reușește să dea de probleme cât ai zice pește și nu durează mult până ajunge să fie urmărit de asasini de-a lungul continentului.

Stilul scriiturii e modern și traducerea în română de Carmen Ion îi păstrează farmecul. Cartea are și o continuare publicată de curând (pe care n-am apucat s-o iau încă), dar merge citită și de una singură.

Se poate găsi pe Libris și eMag – și, bănuiesc, prin librării.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[17 iun] Cartea de azi: „Povestea lui Genji” de Murasaki Shikibu

Sun, 23 Jun 2019 17:40:19 +0000

Chiar dacă am povestit într-o serie de trei articole cât de mult mi-a plăcut cartea asta și sunt de acord cu faptul că e o capodoperă a literaturii universale, parcă tot n-aș fi scris chestia asta pe coperta ei. Deși poate că merită strigată ideea de pe vârful blocului.

Povestea a fost scrisă acum o mie de ani la curtea imperială japoneză și acolo se și petrece acțiunea. Genji e un prinț născut dintr-o concubină de rang inferior, dar care este considerat perfecțiunea întruchipată, un adevărat ideal masculin. Poate tocmai de aceea, are o mulțime de aventuri cu doamne de rang nobil, care sunt mai mult sau mai puțin căsătorite cu alți bărbați.

Dincolo de aventurile romantice, „Povestea lui Genji” e un tur de forță al rafinamentului și eleganței, în care lucrurile nu se spun direct, ci se sugerează prin poezii scurte și se trimit prin mesageri complici. Mai mult de-atât, e și o meditație asupra vieții și a efemerității.

Ar fi prea multe de zis, dar n-o să intru în detalii. Traducerea în română n-am citit-o, dar e disponibilă în română în traducerea Angelei Hondru pe Libris și eMag. În engleză există în mai multe traduceri, dintre care cred că prima e disponibilă gratuit undeva pe net, dar n-o recomand pentru că e tradusă în vremuri străvechi și e lemnoasă rău. Varianta pe care o am eu acasă și pe care o recomand călduros e cea de Dennis Washburn, disponibilă pe Book Depository.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[16 iun] Cartea de azi: „Enterprising Women: Television Fandom and the Creation of Popular Myth” de Camille Bacon-Smith

Sat, 22 Jun 2019 19:22:11 +0000

Trăim într-o lume în care fanii devin din ce în ce mai vizibili – evenimentele precum Comic Con au intrat deja în mainstream, se știe că „50 Shades” s-a născut ca poveste bazată pe „Twilight” și francizele mari încearcă să facă cât mai mult _hype _ca să aibă priză la fani.

„Enterprising Women” e o carte publicată în 1992 de cercetătoarea Camille Bacon-Smith, care a intrat în comunitățile de fani din SUA special ca să le studieze. E o lume ascunsă, pre-internet, din care fac parte mult mai multe femei decât s-ar crede, în care revistele pentru fani se creează cu multă dificultate, se trag la xerox și se livrează uneori și pe alte continente. E o lume în care urmărești seriale pe casetă video și sunt atât de șterse încât detaliile se disting greu, în care poți da de probleme pentru că ai scris o poveste despre niște personaje dintr-un serial.

Bacon-Smith are atitudinea unei antropoloage care vizitează un trib amazonian ciudat, ceea ce nu e ideal și devine enervant destul de repede (mă întreb dacă și triburile amazoniene se simt aiurea când citesc rapoartele antropologice despre societățile lor; mă întreb cum s-ar simți triburile de cercetători dacă ar fi cercetate antropologice). Dincolo de asta, însă, „Enterprising Women” oferă o imagine a unei lumi care a pus bazele multor fenomene și concepte ale fanilor de azi, printre care cel de slash și Mary Sue.

Bine, de fapt oferă mai multe imagini, pentru că Bacon-Smith a făcut și poze.

Cartea e disponibilă în engleză la un preț măricel pe Book Depository în format fizic, dar e și pe Questia, în caz că aveți abonament acolo.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[15 iun] Cartea de azi: „Domnișoara Goth și fantoma șoricelului” de Chris Riddell

Sat, 22 Jun 2019 18:35:50 +0000

Dacă e să cumpărați o carte de copii pe care s-o citiți și voi, „Domnișoara Goth și fantoma șoricelului” e una dintre cele mai bune recomandări pe care vi le pot face.

Chris Riddell e cunoscut mai ales ca artist, dar și scrie ocazional. I-am cumpărat cartea pentru ilustrații, dar am avut supriza să văd că și povestea e simpatică (probabil că n-o fi câștigat un premiu cu ea degeaba).

Ada Goth e o fiica lordului Goth și locuiește la Gormly-Ghast Hall. Seamănă leit cu mama ei care a murit, așa că tatăl ei o obligă să poate pantofi enormi cu care bocăne constant, ca s-o poată auzi de departe și să se poată feri de ea. Într-o seară, Ada face cunoștință cu fantoma unui șoricel, Ishmael, datorită cui află că ceva e putred la Gormly-Ghast Hall.

Povestea e simplă, dar e spusă cu multă imaginație. Are farmec și pentru adulți, pentru că personajele și situațiile seamănă cu unele din realitate, Riddell adăugând o grămadă de referințe din lumea literară (Ishamel e un șoricel-marinar, doar zic). Pentru copii probabil că sunt detalii simpatice.

Versiunea în română e bine tradusă și are o grămadă de note de subsol care ne spun care sunt unele referințe (dar nu și altele, nu mi-e clar de ce).

Cartea poate fi găsită pe eMag și, ocazional, prin librării.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[14 iun] Cartea de azi: „Baronul din copaci” de Italo Calvino

Sun, 16 Jun 2019 19:48:03 +0000

Seria asta de postări e „Cartea de azi”, nu „Cărți care mi-au plăcut”, așa că azi vă voi povesti despre una dintre cele mai triste experiențe pe care le-am avut în materie de citit.

Am crescut printre cărți. Aveam mai multe în casă decât citesc majoritatea oamenilor educați într-o viață. Aveam clasici, aveam cărți de aventuri, aveam cărți scorțoase de non-ficțiune, aveam romane plictisitoare și chestii de care nu știu nici până în ziua de azi ce sunt.

Singură dădeam des peste volume care nu-mi plăceau, așa că de obicei mergeam la maică-mea să-mi recomande ea ceva de citit. Eh, azi Cireșarii, mâine Winnettou, poimâine Dumas, răspoimâine Jules Verne, dar până la urmă a rămas fără idei când eu eram fie la sfârșit de primară, fie la început de gimnaziu, mai ales că nu mai citise cărți pentru copii de ceva vreme. Așa că a rugat pe altcineva să-mi aleagă ceva. Cineva care citește critică literară, recenzii culturale și nu numai.

Așa mi s-a ales un teanc mic, din care făcea parte și „Baronul din copaci” de Italo Calvino. Mai exact, Italo Calvino, scriitorul italian postmodern. „Baronul din copaci”, povestea metaforico-filozofică.

Premisa e că un băiat se suie într-un copac pentru că nu vrea să mănânce ce i se dă la prânz și nu mai coboară niciodată de acolo. Niciodată. Și nimeni nu-l aduce jos de o ureche, ci e lăsat să continue așa în adolescență, la maturitate și la bătrânețe. Este literalmente un baron într-un copac.

Povestea asta m-a distrus la vremea respectivă. Baronul nu face nimic interesant. Își face rost de toate lucrurile de care are nevoie ca să trăiască confortabil și se gândește la lucruri. La un moment dat se duce până în Spania pe catargul unei corăbii, dar niciodată nu pare să aibă vreo aventură în adevăratul sens al cuvântului.

Din punctul meu de vedere la cei aproximativ zece ani pe care-i aveam, baronul irosește o mare oportunitate de a trăi pe o încăpățânare stupidă, apoi îmbătrânește fără să fi făcut mare brânză.

Probabil că azi aș vedea acea _mare brânză. _În fond, mă împac bine cu filozofia, cu ironia postmodernă, cu referințele literare și cu faptul că uneori personajele îmbătrânesc fără să fi făcut nimic în afară de gândit și rezolvat probleme banale.

Dar, pentru că mi s-a dat când tocmai terminasem cu „Winnettou” și mă uitam la Karate Kid, o țin minte ca pe o poveste amară despre un băiat care n-a coborât din copac și-atât. Și de-asta, dragi adulți, nu le dăm copiilor cărți „mari” copiilor mici.

Bine, după ce m-am deprimat rău cu baronul, am trecut la a doua carte din teanc, „Sar peste băltoace”, despre un băiat care avusese poliomielită și care rămăsese schilod.

Absolut evident, n-am mai citit niciodată vreo carte din acel teanc și nici recomandată de acel om.

„Baronul din copaci” se găsește la anticariate. De căutat, va fi căutată (sper!) doar de cei care știu în ce se bagă.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[13 iun] Cartea de azi: Revista Scena9 (nr. 1)

Sat, 15 Jun 2019 19:04:27 +0000

Hei, știți ce chestii culturale se mai întâmplă prin țară?…

Da, nici eu.

Pe cei de la Scena9 îi știam de pe site-ul lor, pe care intru din an în praznic, dar care are chestii interesante despre lumea culturală.

Am rămas un pic surprinsă pe la începutul anului când le-am văzut revista în librărie – e un volum de 200 de pagini mari, cu hârtie groasă perfectă pentru imprimat poze și o greutate de un kilogram care m-a făcut s-o citesc mai mult pe acasă, ca să n-o car după mine. Ca obiect, e genială, e o plăcere s-o răsfoiești și arată excelent pe dinăuntru. E primul număr, publicat la sfârșit de 2018 (sau început de 2019?), iar următorul va fi scos la sfârșitul anului.

Articolele sunt despre artă de care n-am auzit, artiști de care n-am auzit, Florin Chirculescu (de care am auzit!) și câteva lucruri de care aveam un vag habar. Ce face interesant revista asta e să prezinte o lume cu care altfel n-aș fi avut prea multe tangențe, să-mi aducă în vizor lucruri interesante, de la arhivele fotografice ale ziarelor din Cluj, la un moldovean care s-a plimbat cu o mămăligă până-n România, la o regizoare sârbă care a făcut un film în Ferentari. Ia pulsul unei alte lumi românești, una care parcă merită mai mult decât ce văd zi de zi pe Facebook.

Revista Scena9 poate fi găsită pe eMag – și era și pe la Cărturești, dacă nu mă înșel.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[12 iun] Cartea de azi: „Lolita” de Vladimir Nabokov

Sat, 15 Jun 2019 18:37:12 +0000

„Lolita, lumină a vieţii mele, văpaie a viscerelor mele. Supliciul meu, suflet al meu. Lo-lii-ta”

Romanul „Lolita” al lui Vladimir Nabokov e cunoscut mai ales pentru tema pedofiliei – dar dacă descrierea rămâne la atât, i se face un deserviciu.

Humbert Humbert, care e atât personajul principal, cât și naratorul cărții, este un tip cultivat, rafinat, cu o educație vastă, genul de bărbat care ar face o impresie bună la prima vedere. Însă este atras de fete tinere, de 9-14 ani, fapt pe care-l explică cu o iubire de când era mic, rămasă neîmplinită deoarece fata murise de tânără. Acum, adult fiind, Humbert Humbert face o pasiune deosebită pentru Dolores, fiica de 12 ani a unei văduve.

„Lolita” e un roman deloc explicit, în ciuda reputației, chiar dacă este foarte sugestiv. E și o poveste complex spusă; după cum spuneam, Humbert Humbert e genul de om poate admirabil la prima vedere, dar care e un monstru în adâncul sufletului, iar perspectiva lui asupra Lolitei și acțiunile și vorbele ei reale par să fie din două lumi diferite.

Cartea e disponibilă pe eMag și Libris, printre altele.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[11 iun] Cartea de azi: „Eu, robotul” de Isaac Asimov

Sat, 15 Jun 2019 17:48:13 +0000

Isaac Asimov e unul dintre marii scriitori SF clasici (mai trebuie să zic chestia asta?). S-a născut în 1920, a studiat chimia la facultate, și-a dat doctoratul din ea și a scris atât de mult încât a ajuns să renunțe la cariera de om de știință și să devină scriitor cu totul.

„Eu, robotul” nu e un roman – e o colecție de povestiri scurte publicate în mare parte în anii ‘40 și adunate în colecție în 1950, dar care au fost editate să se potrivească în același univers. Roboții lui Asimov nu sunt violenți și nu sunt o amenințare la adresa oamenilor – în schimb, sunt programați sub anumite reguli foarte stricte, care creează uneori probleme neprevăzute.

Cartea nu are foarte multă acțiune, dar e inteligent scrisă – la fel ca „Fundația” lui Asimov, propune probleme care par dificile sau chiar imposibil de rezolvat și le găsește o soluție simplă, elegantă și la care nu te-ai fi gândit. E un pic învechită, dar dacă o consideri un univers paralel în care omenirea a dezvoltat puternic inteligența artificială, dar nu și calculatoarele, e excelentă.

La noi e disponibilă pe eMag, Libris și în o grămadă de librării. În fond, e o carte clasică a genului.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[10 iun] Cartea de azi: „Shapely Ankle Preferr’d: A History of the Lonely Hearts Advertisement” de Francesca Beauman

Sat, 15 Jun 2019 17:10:51 +0000

„Shapely Ankle Preferr’d: A History of the Lonely Hearts Advertisement” de Francesca Beauman e exact ce sugerează și subtitlul: o istorie a anunțurilor matrimoniale. Sau, mai exact, o istorie a anunțurilor matrimoniale din Anglia și mai ales din Londra, cu accent pe ce s-a întâmplat înainte de a doua jumătate a secolului 20.

Nu știu alții cum sunt, dar eu când văd cărți pe nișe atât de specifice ale istoriei îmi vine să le iau acasă doar ca să nu dispară fără urmă – iar asta e distractivă și ușor de citit. Poate că nu e chiar cea mai profundă carte de cercetare științifică și poate că presupune că suntem deja familiarizați cu anunțurile de azi, dar per ansamblu e interesantă.

Se vede cum sensul căsătoriei se schimbă de-a lungul timpului, de la o tranzacție mai degrabă pragmatică (cineva are nevoie de bani, caută parteneră cu zestre; altcineva are nevoie să scape de rude, caută soț; altcineva are copii și porci, are nevoie de cineva care să aibă grijă de porci cât e el plecat) și ajungând la una mai romantică.

Conține și imagini din ziarele și revistele epocii și transcrieri ale unor anunțuri mai interesante – din păcate, nu și a celui despre cum ar fi preferabilă o soție cu o gleznă frumoasă, care a dat numele cărții.

Cartea e disponibilă doar în engleză – eu personal am luat-o de pe Book Depository.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[9 iun] Cartea de azi: „Wicked: The Life and Times of the Wicked Witch of the West” de Gregory Maguire

Tue, 11 Jun 2019 19:13:46 +0000

Nu știu cum s-a întâmplat de n-a ajuns „Wicked: The Life and Times of the Wicked Witch of the West” în România, pentru că a fost un fenomen în străinătate. Publicată pentru prima oară în 1995, este o reinterpretare a „Vrăjitorului din Oz”, având-o ca personaj central pe Elphaba, vrăjitoarea cea rea din Vest. Cartea a fost transformată și în spectacol muzical și a luat premiul Tony.

Nu neapărat că ar fi o carte excelent scrisă – uneori Gregory Maguire încearcă prea mult să Scrie (!!), alteori m-a dezamăgit modul în care a demitizat totul, transformând societatea din Oz într-una foarte prozaică. Mă așteptam de la vrăjitoare să fie o vrăjitoare, dar e mai degrabă o femeie care poate să facă un pic de magie și în rest are treabă cu politica și vrea să facă o revoluție. (În plus, trece și printr-o fază în care nu e sigură dacă un copil e al ei?… Ok.)

E interesantă însă abordarea, reinterpretarea unei povești vechi dintr-o perspectivă nouă, reexplorarea unei lumi copilărești printr-o perspectivă mult mai adultă, în care doar faptul că Dorothy e ea însăși copilă face totul să pară o aventură fantastică.

„Wicked” se poate găsi pe Book Depository, printre altele.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[8 iun] Cartea de azi: „Nori de furtună” de Jim Butcher

Tue, 11 Jun 2019 18:56:04 +0000

Harry Dresden e vrăjitor și detectiv. Din păcate, nu prea se are bine cu

lumea magică, unde a cam dat-o în bară cu niște chestii, iar la muncă face foamea. Noroc că vine cineva la el cu un caz de crimă provocată prin magie neagră și că polițiștii au nevoie de el pentru consultații paranormale, altfel chiar n-ar avea din ce să trăiască.

„Nori de furtună” de Jim Butcher e o carte urban fantasy publicată prima oară în 2000. E prima din seria Dosarele Dresden, dar se încheie suficient de decisiv ca să poată fi citită și de una singură – și chiar dacă următoarele din serie devin mai bune (și apoi, am auzit, mai slabe), stă în picioare și te prinde.

E numai bună pentru cei care vor un roman polițist mai fantasy – sau un roman fantasy mai polițist.

E disponibilă în română pe eMag, Libris și prin librării, dar e drept că n-am citit-o în traducere. În engleză e disponibilă pe Book Depository printre altele.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[7 iun] Cartea de azi: „Istoria tărâmurilor și locurilor legendare” de Umberto Eco

Sat, 08 Jun 2019 19:43:44 +0000

Umberto Eco avea o pasiune deosebită pentru tot felul de ciudățenii inventate și imaginate de oameni de-a lungul istoriei. „Istoria tărâmurilor și locurilor legendare” e o carte superbă ca obiect, cu conținut extraordinar și imagini pe măsură. Eco povestește cu o erudiție extraordinară despre locuri de legendă, unele dintre care sunt foarte cunoscute (Atlantida…), altele mai puțin. Povestește istoria fiecăruia dintre ele, le prezintă în detaliu, iar apoi adaugă citate care le descriu din literatura scrisă de-a lungul timpului.

E o carte pe care am citit-o din scoarță în scoarță, dar care se poate și răsfoi la întâmplare și care se poate ține pe-aproape pentru referință și pentru un pic de inspirație când creezi lumi fantastice.

Poate fi găsită uneori prin librării, iar acum e pe eMag și pe Libris.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[6 iun] Cartea de azi: „Război și pace” de Lev Tolstoi

Sat, 08 Jun 2019 19:23:18 +0000

Știați că o să vină și momentul ăsta. Cel al lui Lev „Am scris un roman legendar de lung” Tolstoi și al romanului său legendar de lung.

„Război și pace” e un roman istoric scris în secolul 19, pe vremea când erau la modă foiletoanele – iar cartea asta a fost publicată și ea pe părți în 1865-1867, după care Tolstoi a rescris părți din ea și a publicat-o într-o versiune completă și finală în 1869.

Zic că e un roman istoric pentru că acțiunea se petrece în timpul războaielor napoleonice care au avut loc înainte să se nască Tolstoi – scria despre istoria recentă a Rusiei, dar n-o prinsese el însuși. Dar e ok, pentru că s-a putut documenta de la cei care o trăiseră direct și pentru că are o Teorie a Istoriei pe care nu va ezita s-o expună pe scurt. Și pe lung. Și în detaliu. Repetitiv. Extrem de repetitiv. Din nou. Și din. Nou. Până în punctul în care doar dorința de a nu zice că am sărit peste pagini m-a făcut să nu sar peste pagini.

Dar în afară de repetitivitatea ideilor filozofice despre război (peste care oamenii normali pot să sară, nemânați de vreo manie obsesiv-compulsivă), e o carte fascinantă despre cinci familii din înalta societate a Rusiei. E mult mai ușor de citit decât sugerează faima ei și are câte ceva din toate, de la întrebări existențiale despre natura umană, la întrebări existențiale despre natura țărănimii rusești, la povești de dragoste, la gesturi eroice în război, la scandaluri în societate.

A fost tradusă din nou și din nou și se găsește prin anticariate și librării, gratuit în engleză pe Project Gutenberg, probabil în majoritatea bibliotecilor din țară (dacă nu în toate) și pe eMag și pe Libris, printre altele.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[5 iun] Cartea de azi: „Mici momente de iubire” de Catana Chetwynd

Wed, 05 Jun 2019 20:33:27 +0000

Câteodată, printre zece știri politice și trei chestii deprimante, văd prin vreun feed ceva care e dulce cap-coadă și mai taie din sumbrul din jur.

Benzile desenate create de Catana fac parte din categoria asta. Sunt dulcegării despre ea și prietenul ei, mici întâmplări de zi cu zi care sunt drăguțe și pufoase și uneori haioase.

Sunt disponibile pe site-ul Catana Comics, unde sunt în engleză (cu zece mii de link-uri spre instagram, argh, ca să-ți fie greu să dai un link către o pagină anume, cum e asta), dar acum au fost publicate și în volum și traduse și pe la noi. Poate că anumite benzi nu merg la fel de bine în traducere, dar când ai nevoie de ceva care să fie plin de inimioare, prind bine.

Benzile sunt disponibile pe eMag, Libris și în general prin librării – pe lângă faptul că sunt deja online, după cum ziceam.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[4 iun] Cartea de azi: „Doctor Faustus” de Christopher Marlowe

Tue, 04 Jun 2019 07:06:37 +0000

Povestea lui Faust nu-i aparține lui Goethe, deși e drept că pe la noi asta e asocierea făcută cel mai des. Însă înainte să fie personaj de teatru, Faust a fost personaj de legendă, probabil bazat pe un alchimist, astrolog și magician german care s-a născut pe la sfârșitul secolului 15.

La finalul secolului 16, scriitorul englez Christopher Marlowe a dat peste o versiune a poveștii pe care a transformat-o într-o piesă de teatru. Marlowe era unul dintre cei mai faimoși scriitori dramatici din Londra, iar piesa s-a bucurat de un public pe măsură și de zvonuri cum că ar fi apărut diavoli pe scenă în timp ce era jucată.

„Doctor Faustus” spune povestea unui un tânăr talentat de la universitate care a obținut titlul de doctor, iar acum e nemulțumit de întreaga cunoaștere umană. Până la urmă, tentat de un înger rău, decide să studieze magia și face un pact cu Lucifer prin care primește 24 de ani în care poate folosi magia pe pământ și în care va fi slujit de demonul Mephistophilis, în schimbul sufletului său. Faustus își petrece apoi restul vieții făcând lucruri mărunte și irosindu-și inteligența și darurile, până în ultimul ceas, în ciuda faptului că Mephistophilis îl căinează la fiecare pas și până și el îi spune că nu face bine ce face.

E o piesă mai simplă și mai directă decât cea a lui Goethe și își trage mai puternic seva din idei creștine, dar poate tocmai de aceea are o forță deloc neglijabilă.

N-o găsesc în traducere la noi, dar e pe disponibilă gratuit în engleză pe Project Gutenberg.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[3 iun] Cartea de azi: „Confesiunile unei măști” de Yukio Mishima

Mon, 03 Jun 2019 16:49:13 +0000

Yukio Mishima e unul dintre autorii japonezi care au un anumit renume și în afara țării lor de origine. Acum câțiva ani, când am cumpărat „Confesiunile unei măști”, am făcut-o mai mult pentru că știam autorul decât pentru că aș fi știut ce era cu cartea în sine, dar n-am regretat alegerea.

Publicată în 1949, când autorul avea 24 de ani, „Confesiunile unei măști” e o poveste elegant scrisă despre un tânăr în conflict cu el însuși, care era un copil anormal, fascinat de moarte, îndrăgostit de trupuri masculine, atras deci iremediabil de imaginea Sfântului Sebastian (cel de pe copertă), auto-reflexiv și întorcând totul pe toate fețele. Unii spun că ar fi o semi-autobiografie a autorului, dar ce e cert e că e o carte despre fetișuri, măști și agonie.

Cartea a fost publicată la Humanitas și se mai găsesc câteva exemplare pe eMag.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

[2 iun] Cartea de azi: „Scandinavia and the World” de Humon

Sun, 02 Jun 2019 07:58:32 +0000

În 2009, pe site-ul de artă deviantArt au apărut câteva benzi desenate simpatice despre țările nordice care au câștigat rapid în popularitate, până când au devenit unele dintre cele mai iubite creații de pe site.

Fiecare țară e reprezentată ca un personaj care îmbină stereotipurile și ideile vecinilor săi despre ea – de la Suedia tehnologizată, la Danemarca relaxată, la Norvegia pasionată de natură. Aproape de la început, benzile au povestit despre istoria, cultura și evenimentele din diverse locuri prin scene scurte, cu un pic de haz, și cu o explicație mai în detaliu în comentarii.

După o vreme petrecută printre cei mai populari artiști de pe deviantArt, autoarea Humon și-a creat câteva site-uri proprii, unul dintre ele dedicate seriei „Scandinavia and the World”, pe care o scrie în limba engleză. O actualizează regulat și nu și-a pierdut farmecul nici după atâta vreme.

„Scandinavia and the World” poate fi citită gratis aici.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.