Stârpiți cititul de la rădăcină, omorâți coperta IV

Wed, 05 Sep 2018 06:24:40 +0000

Se dă următoarea propoziție: „Satira virulenta a [regimului], [textul] pune sub lupa, in tonalitati umoristic-grotesti, descompunerea morala, minciuna, oportunismul, tarele unui regim aflat intr-un declin ireversibil.”

Am găsit-o acum vreo două zile pe un site și, dintr-o singură privire, mi-am dat seama că se referea la una dintre următoarele:

50% din postările pe teme politice pe care le văd pe Facebook (alea care se vor ironice);
o grămadă de articole de pe diverse bloguri (alea care se vor politice și ironice);
cam tot blogul lui Ovidiu Eftimie;
90% din Times New Roman;
Cațavencii;
oricare din vreo 500 de pancarte de la proteste;
„Poveste despre două orașe” de Charles Dickens (e cu Revolția Franceză);
„Fahrenheit 451” de Ray Bradbury;
„Minunata lume nouă” de Aldous Huxley (nu mai știu dacă e și cu oportunism, dar ar putea fi);
„O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (dacă luăm toată societatea românească ca fiind într-un declin și nefiind dintotdeauna într-o mocirlă ireversibilă);
„1984” de George Orwell;
vreo zece mii de alte cărți.

Întâmplător, propoziția respectivă face parte din descrierea oficială de pe site-ul Humanitas unei cărți. Toată descrierea e asta:

Romanele lui Peter Esterhazy au fost traduse in peste 20 de limbi si au fost incununate cu premii prestigioase, printre care Premiul National al Austriei pentru Literatura Europeana, Premiul Herder si Premiul Grinzane Cavour.

Satira virulenta a comunismului, Un strop de pornografie maghiara pune sub lupa, in tonalitati umoristic-grotesti, descompunerea morala, minciuna, oportunismul, tarele unui regim aflat intr-un declin ireversibil. Nu senzualitatea si lascivitatea nefericitelor personaje care bantuie paginile romanului, ci comunismul in intregul lui reprezinta adevarata pornografie a societatii maghiare din anii ‘70 si ‘80 ai secolului trecut.

Pe lângă faptul că un site oficial al unei edituri nu folosește diacritice (ffs), ce m-a frapat e faptul că au putut să scrie o descriere de carte fără să spună mai nimic despre ea. Ce este? Cum este?

Premiile nu înseamnă mare lucru dacă vrei să afli despre ce-i vorba în carte. Și Rudyard Kipling, și Bob Dylan au câștigat premiul Nobel, nu înseamnă că au prea multe în comun ca scriitori.

Prima propoziție despre carte se poate referi cam la orice (vezi mai sus), iar a doua propoziție e ciudată – mai ales că începe cu „nu”. E vorba de senzualitate și lascivitate? E vorba de comunism? E vorba de industria pornografică? E vorba de demi-monde și comuniști_?_ E vorba de activiști de stat? E vorba de pornografi? E vorba de pornografi duși cu dubița la BAS (sau care o fi echivalentul maghiar al Securității)?

Prima oară am dat de cartea asta în Cărturești Verona, unde am și lăsat-o fix din cauza descrierii. A doua oară am da de ea când o persoană de pe net zicea că-i plac la nebunie cărțile lui Péter Esterházy – după ce i-am căutat numele și am ajuns la această superbă descriere (și la alte câteva cărți), am întrebat ce scrie omul.

De la cititoarea entuziastă și de la un ungur din Ungaria binevoitor, am aflat că scrie cărți pline de referințe istorice și literare, mai realiste, că poți să spui că scrie texte de critică a societății, dar e vorba de mai mult de-atât. **Stilul e excelent **(m-au asigurat amândoi în nenumărate rânduri). Literatură cu „L” mare. Postmodernism, poate. Cel puțin o carte (și continuarea ei) sunt măcar parțial autobiografice. Mai puțin accent pe personaje/acțiune.

O să văd cât anume corespunde imaginea pe care mi-am format-o de la ei cu ce e în cărțile omului, dar mă gândeam că dacă vrei să omori o carte din fașă, îi trântești o descriere oficial vagă, neinteresantă și care nu spune nimic, apoi o trimiți în lume. Trebuie să-și găsească apoi niște fani tare entuziaști ca s-o și cumpere lumea.

Criticii literari, față-n față cu televiziunea

Tue, 18 Nov 2014 08:37:29 +0000

V-ați întrebat vreodată cum ar suna rezumatele sau descrierile de seriale și filme din programele TV, dacă ar fi făcute de aceiași oameni care scriu descrierea cărților pentru edituri? Știți voi despre ce oameni vorbesc, ăia posedați de demonul criticilor literari care-i face să băsmească fin cu cuvinte neinteligibile și să nu spună nimic relevant, dacă se poate.

F.R.I.E.N.D.S. este o juxtapoziție a poveștilor a șase personaje care trăiesc într-un absurd banal cotidian. Spațiul desfășurării situațiilor ludice este format din două apartamente aflate în imediată apropiere unul de celălalt, ceea ce permite interacțiunea spontană și deseori surprinzătoare a acestor adulți adolescentini legați prin puternice relații amicale, în ciuda contrastelor psihice de care dau dovadă.

(Descrierea pentru F.R.I.E.N.D.S. e inspirată de cea pentru Jocul cu mărgelele de sticlă de Herman Hesse)

Star Wars este o serie care a făcut înconjurul lumii și a câștigat dragostea a milioane de fani. Povestea este un bildungsroman al tânărului Luke Skywalker, în care tinerii se vor regăsi, în ciuda faptului că acesta nici nu intră pe internet, nici nu folosește cuvântul „cool”. Deși nu este singura serie de filme care și-a păstrat prospețimea de-a lungul anilor, Star Wars se remarcă detașat prin faptul că este o serie-cult mult-iubită despre care s-ar putea vorbi zeci pe de pagini, dar care nu poate fi descrisă acceptabil într-un spațiu atât de scurt cum este acesta. Poate că e doar o serie foarte, foarte bună. Uitați-vă la ea și veți vedea de ce!

(Descrierea aceasta e inspirată din cea pentru De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger, care reușește să nu spună nimic, dar o face cu multă încredere)

Stăpânul inelelor este cea mai cunoscută serie a regizorului Peter Jackson. Este o îmbinare între acțiune și lungi cântece despre trecutul unui ținut fantastic inventat. Contrastul între legendele cântate și recitate de-a lungul întregii serii și aventurile personajelor oferă un adevărat deliciu. Viețile regelui Aragorn, ale hobbiților și ale elfilor se împletesc într-o frumoasă narațiune care își schimbă mereu perspectiva, trecând de la unii la alții. Descrierile extraordinare ale lumii fantastice care formează cadrul poveștii sunt la limita imaginației umane.

(Descriere inspirată din cea pentru Iubita locotenentului francez, de John Fowles – care se referă la film, nu la carte)

Batman este un film despre două personaje, Bruce Wayne și Batman, care trăiesc în același oraș. Vocea celor doi se combină pentru a crea imaginea unei lumi pline de răufăcători, în care liliacul ajunge un element salvator, un simbol al eliberării. Transformările kafkiene care au acest mamifer ca punct central trimit la o eră primitivă a omului.

(Descriere inspirată din cea scrisă pentru La capătul lumii și în țara aspră a minunilor, de Haruki Murakami – unde se vorbește de două personaje, Watashi și Boku. Atât watashi, cât și boku înseamnă „eu” în japoneză. Diferența dintre ele e fix cea dintre „domnul profesor de matematică” și „profu’ de mate”. Asta nu-l oprește pe cel care a scris despre carte să băsmească metafizic despre Kafka)

Descrieri on Roxana-Mălina Chirilă

Stârpiți cititul de la rădăcină, omorâți coperta IV

Criticii literari, față-n față cu televiziunea