De ce murea lumea în Londra în 1632

Tue, 27 Apr 2021 19:04:03 +0000

Recent, am dat prin părțile mele de internet de o pagină dintr-o carte care enumera cauzele morților din Londra din 1632. Pentru context, e la nici două decenii după moartea lui Shakespeare, în perioada modernă timpurie. E la aproape 300 de ani după Moartea Neagră, dar la 30 de ani înainte de ultima mare epidemie de ciumă bubonică din Anglia, care avea să omoare 100.000 de oameni (un sfert din populație) doar în Londra.

E o perioadă în care orașul are probabil o populație de vreo 300.000 de oameni.

Pagina de care am dat e asta:

[][3]

Morțile din Londra din 1632

Mi se pare fascinantă, așa că a trebuit să-i găsesc sursa și să descifrez ce sunt denumirile cele mai ciudate de acolo.

Pagina pare să facă parte dintr-o carte a lui John Graunt, care e unul dintre primii demografi, se pare. Cartea completă de „Observații” poate fi găsită aici și, la pagina 53, are un tabel pe ani.

Există două probleme posibile: unu, că e posibil să nu se fi raportat corect anumite morți (diagnostice greșite, de exemplu; e destul de clar că cineva a murit pentru că s-a înecat, dar nu mereu și că a murit de vreo boală mai ciudată); și doi, că denumirile cu care făceau referire la boli nu sunt aceleași pe care le-am folosi noi – altfel, ar fi ciudat ca morțile de cancer și cele de lup să fie alăturate.

Am găsit dicționarul ăsta medical care pare creat special pentru statisticile lui Graunt, pentru că eram curioasă să văd mai clar ce și cum.

Sunt în total 9535 de morți; și se specifică faptul că 8 au murit de ciumă. Deci posibilitatea să mori de ciumă între epidemiile mari încă exista și era suficient de relevantă încât să o menționeze separat.

Sunt și 9584 de botezuri – inițial mi-am spus că e un spor natural destul mic, dată fiind diferența între nașteri și morți… dar pe urmă mi-am dat seama că nu sunt nașteri, sunt botezuri. Și chiar dacă spui că e o perioadă în care botezul e cvasi-obligatoriu, primul tip de moarte din listă sunt avorturile și copiii născuți morți, care sigur nu mai au cum să fie botezați.

Ia să vedem. Apropo, nu sunt traducătoare medicală și nu prea le am cu medicina, deci nu e exclus să fi greșit ceva – și unele lucruri sunt neclare chiar și în engleză, pentru că a trecut multă apă pe Tamisa de când a scris Graunt treburile astea și bolile nu mai sunt împărțite la fel (de exemplu, el spune de „Planet”, în sensul de „lovit de planete” pentru boli declanșate brusc, pentru că astrologia era luată foarte în serios pe vremea aia).

<th>
  Număr de morți
</th>

<td>
  445
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  628
</td>

<td>
  43
</td>

<td>
  17
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  3
</td>

<td>
  348
</td>

<td>
  28
</td>

<td>
  5
</td>

<td>
  9
</td>

<td>
  10
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  171
</td>

<td>
  2268
</td>

<td>
  55
</td>

<td>
  1797
</td>

<td>
  241
</td>

<td>
  5
</td>

<td>
  6
</td>

<td>
  267
</td>

<td>
  34
</td>

<td>
  18
</td>

<td>
  7
</td>

<td>
  1108
</td>

<td>
  13
</td>

<td>
  531
</td>

<td>
  12
</td>

<td>
  5
</td>

<td>
  4
</td>

<td>
  11
</td>

<td>
  43
</td>

<td>
  8
</td>

<td>
  74
</td>

<td>
  46
</td>

<td>
  38
</td>

<td>
  2
</td>

<td>
  87
</td>

<td>
  5
</td>

<td>
  15
</td>

<td>
  80
</td>

<td>
  7
</td>

<td>
  7
</td>

<td>
  25
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  8
</td>

<td>
  13
</td>

<td>
  36
</td>

<td>
  38
</td>

<td>
  7
</td>

<td>
  98
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  9
</td>

<td>
  62
</td>

<td>
  86
</td>

<td>
  6
</td>

<td>
  470
</td>

<td>
  40
</td>

<td>
  13
</td>

<td>
  34
</td>

<td>
  1
</td>

<td>
  27
</td>

Cauză
Avorturi, născuți morți
Sperietură (probabil atac de cord sau atac cerebral cauzat de frică)
În vârstă (nu știu exact ce interval e sau cauze)
Friguri
Apoplexie și migrene
Mușcătură de un câine turbat
Sângerare
Dizenterie, diaree
Vânătăi, răni cu puroi, răni, ulcerații
Arsuri
Rupturi, perforații (ale organelor)
Cancer, tumori care se extind rapid
Aftă bucală severă (herpes?) care de obicei apărea după febră
Lăuză (infecție după naștere, probabil stafilococ)
Bebeluși
Răceli, tuse
Tuberculoză
Convulsii
Îndepărtarea chirurgicală a unei pietre la vezică
Mort pe stradă și de foame
Umflare și hidropizie (umflarea corpului sau a unei părți a corpului cu fluid transparent)
Înecare
Executare, tortură prin aplicarea presiunii
Epilepsie
Febră
Fistulă
Variolă
Sifilis
Gangrenă
Gută
Inimă rea (da, adică au murit de durere)
Blocarea intestinelor (deși e ciudat, pentru că „jaundice” înseamnă „icter” în medicina contemporană
Falcă căzută (probabil tetanus)
Abces
Moarte din diverse accidente
Scrofuloză (asta e un fel de tuberculoză)
Letargie (asta-i ciudată, dar nu găsesc ceva mai clar; cineva îmi sugerează că ar putea fi encefalită letargică)
Rahitism (probabil?) (sau o boală a ficatului)
Nebunie (probabil?)
Sinucidere
Pojar
Omucidere
Rostogolire peste copil, înfometare prin lipsă de alăptare
Paralizie
Hemoroizi
Ciumă
Boală apărută brusc (probabil anevrisme, atac de cord, atac cerebral)
Pleurezie, splină
Sângerare spontană sub piele (poate fi cauzată de meningită, endocardită), meningită sau febră tifoidă
Amigdalită
Angină difterică (sau poate o inflamație a ficatului)
Sciatică
Scorbut, mâncărime (nu știu ce fel de mâncărime)
Moarte bruscă
Vomitare după mâncat prea mult
Vărsat (porcin? nu găsesc nimic clar despre ce ar putea fi „swine-pox”)
Dinți (și probabil și probleme de gingii)
Pușchea, gură inflamată
Tumoare
Tuse
Vomitare
Paraziți intestinali

În total, 9535 de morți, din care 4932 de bărbați și 4603 femei.

Bun, m-am torturat singură, pentru că nu-mi plac deloc termenii medicali și nici să-i verific, mai ales când e vorba de poze. Apropo, dacă aveți pasiunea de a căuta să vedeți lucrurile astea cu ochii voștri, vă recomand cu căldură să tastați Ctrl+Shift+N ca să deschideți o nouă fereastră de browser în modul incognito și să nu vă recomande internetul reclame la toate medicamentele și tratamentele.

…Mi-a sărit în ochi că mureau bebelușii pe capete. Sigur, știam asta deja, dar e mult mai clar când vezi 2268 de copii morți și 9535 de oameni îngropați în total. Și dacă tot suntem acolo, dacă vreo 1000 dintre bebeluși erau femei, asta înseamnă că maximum 3600 de femei au ajuns la maturitate (deși probabil că au murit și prin copilărie și adolescență). Și minimum una din 20 murea ori la naștere, ori după. Nu sunt foarte sigură că „Child Bed” nu înseamnă și moarte la naștere, nu doar infecții după naștere (aș zice că probabil că înseamnă și moarte la naștere, pentru că altfel e foarte absentă).

O altă chestie: morțile de „dinți” – 470. Practic 5% din populație murea de dinți. Nu m-aș fi gândit niciodată cât de mult ne salvează dentiștii dacă n-aș fi văzut statistica asta. Acum e atât de standard să-ți rezolvi problemele cu dinții repede…

Tuberculoza, iar – nu m-a mirat s-o văd, dar m-a mirat să văd câți mureau de ea, mai ales că e o boală totuși rară în zilele noastre. 1797 de oameni! În Londra, 1 din 20 de oameni mureau de tuberculoză. În România de azi, probabil sub 1000 de persoane mor anual de tuberculoză în toată țara – mai puțini decât mureau, în numere absolute, în Londra pe vremea aia.

E interesant să vezi cât de tare s-au schimbat cauzele morților. Multe cauze sunt în mare parte rezolvate: nu mai mor copii pe capete, nu mai murim prea ușor de probleme de dinți, tuberculoza e rară, pentru bolile precum variola și pojarul ne vaccinăm, nu mai murim doar de „febră” și „friguri”, ci știm mai clar ce avem și deseori rezolvăm…

Da, murim de alte lucruri, dar probabil că mulți ar intra în categoria „bătrânețe”, pentru că o apucă. Și mi se pare fascinant. Atât de multe care erau o problemă atunci nu mai sunt acum. Individual, oamenii seamănă de-a lungul epocilor. Aveai persoane care gândeau profund, oameni glumeți, iubitori de artă și de știință, oameni serioși, proști, nebuni și tot tacâmul mereu, dar pas cu pas, din generație în generație, clădind pe munca celor dinainte, ne-am schimbat mediul în care trăim destul de radical.

Dar nu sunt aici ca să vă țin prelegeri despre evoluție – pur și simplu am dat peste tabelul ăsta și am vrut să vi-l arăt și vouă pentru că mi s-a părut interesant.

[30 apr] Cartea de azi: „London Labour and the London Poor” de Henry Mayhew

Mon, 07 May 2018 18:27:57 +0000

Trișez din nou și recomand o carte pe care n-am terminat-o (și pe care n-o voi termina prea curând): „London Labour and the London Poor” de Henry Mayhew.

Henry Mayhew a trăit între 1812 și 1887 și a fost jurnalist (și prieten cu Charles Dickens, dar asta e altă poveste). Fiind deosebit de interesat de soarta și viețile oamenilor săraci ai Londrei, prin anii 1840 s-a dus pe teren să ia interviuri și să facă statistici despre ei. După ceva timp, articolele au fost colectate în mai multe volume enorme, care conțin o grămadă de cifre exacte, mini-interviuri cu oamenii săraci și detalii de atmosferă.

Pentru săraci, traiul în capitala bogatul în capitala Imperiului Britanic era unul de subzistență, fără plase de siguranță sociale – asta pe lângă faptul că mai apăreau probleme ca molimele, care afectau pe toată lumea.

Mayhew descrie o grămadă de lucruri, de la spectacolele la care se merge în păturile de jos ale societății, la mâncarea pe care o poți cumpăra de pe stradă, la ce strigă vânzătorii ambulanți și cât costă produsele când le cumpără și când le vând, la ce ore merg după ele și ce se vinde în ce sezoane și cui. Aflăm că săracii din Londra mâncau o grămadă de pește, că ananașii au fost introduși în Londra în 1842, iar câțiva ani mai târziu se vindeau 200.000 de ananași pe an în oraș, dintre care 20.000 erau vânduți de negustorii de pe străzi (portocale se vindeau 61 de milioane, din care un sfert erau vânduți de negustorii de pe străzi). Am aflat că exista ketchup de nuci pe vremea aia.

Nu cred că aș putea să citesc London Labour and the London Poor dintr-o suflare – e o lucrare enormă, fiecare volum, din câte-mi dau seama, are peste 400.000 de cuvinte (comparativ, „Război și pace” are peste 600.000), dar îmi plac să mai citesc din ea din când în când.

Primul și al treilea volum sunt disponibile acum gratuit pe Project Gutenberg și urmează la un moment dat să fie publicate și celelalte două. Există și selecții, de exemplu asta de la Wordsworth.

Vrei să afli mai multe despre „Cartea de azi”? Intră aici.

Londra on Roxana-Mălina Chirilă

De ce murea lumea în Londra în 1632

[30 apr] Cartea de azi: „London Labour and the London Poor” de Henry Mayhew