Presă on Roxana-Mălina Chirilă

Aș da foc presei

Mon, 12 Jul 2021 16:42:17 +0000

Presa ar trebui să aibă responsabilitate. Dar n-are. Sunt o grămadă de „știri” imbecile la televizor și în ziare. Sunt mulți „jurnaliști” care iau o idee scotocind prin gunoaie și prezentând-o ca pe următoarea revelație fără niciun fel de responsabilitate, fără verificare a surselor și doar cu capul la clicuri.

Treaba asta are consecințe.

Din când în când, i se scoală câte unui cretinel care a terminat o școală undeva să reinventeze gaura din gogoașă. Poate e doctor și a terminat doar el știe cum medicina. Poate n-are studii, dar se dă drept ceva. Nu contează – un pic de scris la ziar, un pic de coloană muzicală și două-trei cadre frumușele și gata, arată a știre reală.

Treaba asta are consecințe.

Vorbeam cu maică-mea, care are naivitatea specifică celor care nu au vorbit niciodată cu jurnaliști români ca să vadă cum li se răsucesc vorbele și cum nu contează ce au spus, contează să iasă clicuri. Pentu că dacă ar fi văzut ce frumos vine cineva să-ți ceară să-i scrii articolul și nu-l verifică pe urmă, ar fi mai sceptică.

Stați, stați. Uite aici, John Oliver ne arată cum poți să-ți faci reclamă la televiziunile din SUA la orice tâmpenie fără să verifice nimeni nimic (pentru o sumă de bani aproape modică):

No, ai noștri fac la fel, dar nu doar pentru bani, ci pentru clicuri.

Așa, în aprilie, maică-mea a citit pe Aleph News un articol despre ce a afirmat un tip de care n-a mai auzit nimeni până acum, Geert Vanden Bossche. Geert Vanden Bossche e un medic veterinar care și-a luat doctoratul în virologie acvatică de la Facultatea de Științe ale Agriculturii a Universității din Hohenheim, după care a intrat pe tot felul de posturi de conducere de la privat.

Nu e niciun bai, CV-ul lui e în regulă (doar că nu e specializat la bază în medicină umană). Doar că acum s-a trezit, în pandemie, să spună că vaccinarea în masă e o Problemă pentru că va duce la adaptarea virusului și la o grămadă de variante ale lui.

În lumea științifică, acest lucru trebuie demonstrat, iar ideile importante tind să circule între cercetători relativ repede. Nu se întâmplă prea des să fii tu ăla care urlă singur în deșert – iar dacă nu ai dovezi, atunci înseamnă că vorbești din burtă.

Știința nu e în capul oamenilor de știință. Dacă trezești un om de știință la 12 noaptea, nu o să știe răspusul la toate întrebările universului. Ce fac oamenii de știință e să vină cu ipoteze și apoi să le verifice pas cu pas, ca să vadă dacă sunt adevărate. Nu e un proces perfect, câteodată nu sunt repetate experimentele suficient ca să se vadă dacă rezultatele sunt corecte, alteori e ceva în neregulă cu experimentul în sine, dar oricum ar fi, încet-încet cunoașterea umană merge înainte.

Dacă vine chiar și marele cercetător al lui pește și spune, „Stelele sunt roșii” fără să aibă niciun fel de dovadă, atunci nu înseamnă că are dreptate.

Înapoi la Geert Vanden Bossche. Omul are idei care au fost sancționate și criticate în branșă. N-a contat prea tare la nivel local românesc, pentru că Aleph News nu a ajuns cu verificările la nivelul la care am ajuns eu. Au pus articolul alarmist despre adaptarea virusului și asta e – fără să se uite la faptul că variantele diferite de virus au apărut dinainte de vaccinuri și s-au răspândit inițial mai tare în populațiile nevaccinate.

Ieri, în iulie, maică-mea a făcut din nou referire la articolul cu ce-a zis Geert Vanden Bossche, că și-a adus aminte că a citit undeva că vaccinul în pandemie face mai mult rău decât bine. Pentru că… nu știu, nu a văzut suficient pe net în aprilie s-o convingă că omul greșește, probabil. Ceilalți specialiști din branșă au fost neconvingători, deși sincer, era treaba lui Geert Vanden Bossche să demonstreze că are dreptate, nu treaba altor oameni să caute toate prostiile de pe net ca să răspundă la ele.

Și uite așa, un nebun aruncă o sticlă de plastic în lac și zece ziare o scot, o spală frumușel și o declară viitorul omenirii.

Uniformele școlare duc la articole stupide.

Sat, 14 Sep 2013 13:54:47 +0000

Mă uitam pe site-urile de știri, ca să văd despre ce se mai vorbește în lume. Și am aflat că uniformele școlare duc la infertilitate.

Din păcate, nu eram pe Times New Roman, ci pe Realitatea.net. Citez:

Din punct de vedere medical, purtarea unei uniforme pe termen lung determină dezechilibre neuro-psihice si hormonale de genul: hipertranspiratie, acnee, tulburări ale circulatiei cerebrale, cu insuficientă cerebrală si deficientă de concentrare, care poate conduce usor la lipotimii. Pe termen lung, o uniformă purtată zi de zi, ani în sir, poate determina infertilitate la băieti si la fete, căderea părului, fenomene pe care la ora aceasta nu le cunoastem suficient de bine din cauza faptului că nu au fost făcute suficiente studii. Nu cred că este cazul să punem viata copiilor nostri în pericol pentru că vrem să arătăm că sîntem deosebiti

A…ha.

Dragă domnule medic,

Ținem să vă anunțăm prin prezenta că atunci când s-a specificat purtarea unei uniforme, se specifica purtarea unui anumit tip de îmbrăcăminte, nu a unui anumit set de haine. Aveți dreptul de a vă lăsa copilul să-și schimbe chiloții, tricourile, cămășile, pantalonii, sacoul sau orice alt obiect vestimentar care este degradat, murdar sau care prezintă orice problemă. De fapt, ar fi foarte bine să o facă. De fapt, chiar vă implorăm să îl lăsați să o facă. Am prefera doar ca toată lumea să aibă aceeași culoare la pantaloni, cămașă și sacou. Dacă e cald, copilul poate să-și dea sacoul jos.

De asemenea, ne cerem scuze dacă ați fost confuz din cauza formulării: poate să schimbe și dimensiunea uniformei, pe măsură ce crește. Nu este necesar să vină în clasa a 12-a cu uniforma de dimensiunea celei din clasa 1.

Cu stimă,
Persoana care poartă pantaloni și tricouri cam în fiecare zi, an de an. Dar nu aceiași pantaloni și nu aceleași tricouri. Deși deseori sunt chestii închise la culoare.

Corecții pentru presă.

Wed, 15 May 2013 11:29:59 +0000

Am apărut în două articole de pe site-uri de știri (din câte știu eu). Și ambele încurcă puțin borcanele.

Știrea numărul unu, Digi24. Știrea numărul doi, Observator.

Începem cu Digi24:

„Experienţa Reetei a fost una negativă. Povesteşte că Grig nu lua în seamă ceea ce îi spunea şi era obligată să facă lucruri pe care, în alte condiţii, nu le-ar fi făcut. O răneau şi în final aproape că era sufocată. Asta, în timpul partidelor de sex cu Grig”, mai povestește Riika Kaihovaara.

Reporterii finlandezi au descoperit şi o româncă care ar fi trecut prin aceleaşi chinuri.

„Am fost luată de la garã de unul dintre șoferii lui Grig, în Paris. Mi-a zis să-mi pun o pălărie și ochelari. Aveam geamurile acoperite, ca să nu văd pe unde mergem. Și am zis, ok, e ciudat”, spune Roxana Chirilă, yoghină.

Tânăra spune că a fost dusă într-un apartament unde l-a întâlnit pe Gregorian Bivolaru, care a încercat să o convingă că este stăpânul ei.

“Mama mea e yoghina. Nu stia nimic despre partea ciudata a acestui cult. Ea credea ca e un grup perfect legitim, un grup de yoga. Am vrut si eu sa vad despre ce e vorba asa ca m-am alaturat”, povesteste Roxana Chirila.

Romanca spune ca, sub pretextul unei sesiuni spirituale, tinerele erau duse in fata liderului MISA, care le obliga sa intretina relatii sexuale cu el.

Știrile sunt cel puțin ambigue. Hai să lămurim situația: nu m-am culcat cu Gregorian Bivolaru și, ca atare, nu am afirmat absolut niciodată că m-aș fi culcat cu Gregorian Bivolaru. Din păcate, din restricții de spațiu și din atenție acordată pasajelor mai interesante, reporterii inițiali au lăsat problema într-o coadă de pește ambiguă. Ceea ce se vede acum, pentru că reporterii ulteriori trag concluzii.
Faza cu MISA, după cum ziceam și în conferința pe care am ținut-o în Franța la întrunirea asociației anti-secte din Europa (și din America), FECRIS, e că nu îți pune nimeni pistolul la tâmplă să faci nimic. Nu se pune problema să fii obligată să faci sex cu Bivolaru. Ești convinsă, pe cât posibil, că e foarte bine s-o faci, că e spiritual, că te ajută. Ceea ce, după cum ziceam la Observatorul, e mai dezgustător pe undeva decât practicile cu urină etc. Dacă te ții tare pe poziție, atunci te lasă în pace (cum am fost eu lăsată în pace și am auzit că au fost și altele, dar nu în perioada cât eram eu în Paris)
Abuzurile sunt mai ales psihice, nu fizice, dacă e să considerăm ceea ce se face acolo ca pe un abuz. Hai să repet: Abuzurile făcute de MISA sunt mai ales psihice. Sau poate trebuie s-o spun mai clar și răspicat:

Abuzurile făcute în cadrul MISA, dacă le considerăm abuzuri, sunt psihice.

Eu consider că acțiunile prin care cursantele sunt convinse să facă anumite lucruri cu care ele nu ar fi în mod normal de acord (vezi culcatul cu Grieg) sunt niște presiuni psihice și că au efecte mai ales la nivel psihic.

Am fost întrebată direct de reporteri dacă Grieg a violat vreodată vreo femeie. Am spus că din câte știu eu, nu. Că sunt ceva zvonuri, dar că nu poți să pui bază pe ele și că eu nu știu de nici măcar un singur caz de acest fel. Concret vorbind.

MISA are destule probleme așa cum e, fără să fie nevoie să inventăm altele. Mmkay?

Grieg nu a încercat niciodată să mă convingă că mi-ar fi stăpân. În engleză există un cuvânt, „master”, care înseamnă și maestru, și stăpân. Traducerea în cazul de față e, evident, „maestru”. Grieg a încercat prin acțiunile sale să mă convingă, într-un anumit fel, că mi-e maestru. S-a comportat de parcă ar fi fost maestrul meu, de parcă m-ar fi cunoscut extrem de bine, de parcă ar fi știut despre mine tot felul de lucruri (pe care nu le știa). Deci el s-a comportat într-un anumit fel. Dar nu a zis despre sine „Eu sunt maestrul tău”.

În general, ideea Grieg = maestrul nostru spiritual e promovată de alții, de cei din jurul lui, de cei de la curs în general, de fetele care erau pe acolo.

Mama mea nu e yoghină. Adică, mă rog, e în sensul în care practică asanele și alte lucruri specifice yogăi. Dar nu mai e la MISA de ceva vreme, de când a devenit extrem de clar că Mișcarea are tot felul de activități pe lângă yoga și că nu poți ajuta aproape pe nimeni de acolo, fiind în Mișcare.

Ne-am lămurit?…

Dacă e vreun jurnalist care are nevoie de detalii, am niște minute libere zilele astea, și sunt disponibilă la adresa de mail roxmchirila (coadă de maimuță) yahoo (punct) com. Hai să evităm situațiile de genul ăsta, ok?