Scandal on Roxana-Mălina Chirilă

Mic scandal internațional cu o scriitoare americană și o scriitoare olandeză

Wed, 03 Mar 2021 15:25:40 +0000

Inițial nu aveam de gând să scriu despre treaba asta, dar văd că se răspândește și pe internetul nostru, din motive pe care din păcate le înțeleg prea bine.

Pe scurt:

Amanda Gorman e o poetă americană, negresă, 22 de ani, care a fost aleasă National Youth Poet Laureate în 2017, a fost la inaugurarea lui Joe Biden și are 2 volume care au devenit bestselleruri (da, de poezie).
Marieke Lucas Rijneveld este o scriitoare olandeză, albă, 29 de ani, care a câștigat International Booker Prize. (Bine, zic „scriitoare”, dar Marieke se consideră persoană non-binară; în limba română nu avem un pronume neutru la singular, din păcate, deci treaba asta e inexprimabilă – o să fac acordul cu „ea” pentru „persoană”).
Editura care are drepturile de traducere în olandeză pentru Amanda Gorman a propus-o pe Marieke Lucas Rijneveld ca traducătoare, iar Gorman a acceptat (posibil cu entuziasm).
Janice Deul e o activistă olandeză, negresă, care s-a revoltat că o scriitoare albă din Olanda traduce o poetă neagră din America, în loc să se fi găsit o scriitoare neagră din Olanda care să facă același lucru.
Marieke Lucas Rijneveld a cedat presiunii și și-a dat demisia.

Acuma, lumea vuiește de revoltă, dar vreau să vă atrag atenția asupra unor treburi:

Nu Gorman a dat-o afară pe Rijneveld.
Nu editura a dat-o afară pe Rijneveld.
Scandalul câtorva oameni a făcut-o pe Rijneveld să plece.
…Rijneveld nu era traducătoare.

Internetul amplifică puterea maselor. Dacă ai un lider de opinie care spune ceva, suficient de mulți dintre cei care-l urmăresc sunt gata să facă ceva în privința asta, chiar și fără să li se ceară expres. Iar dacă ești o persoană privată, care nu are exercițiul de a fi înjurată pentru mai nimic, lucrurile astea te pot afecta.

Într-o lume normală, Rijnveld, editura și Gorman ar fi discutat dacă vor să continue colaborarea și ar fi fost decizia lor, până la urmă. În ce mă privește, consider că morala poveștii e că am ajuns într-o lume în care câștigă cel care urlă mai tare și mai supărat, de partea „corectă” a balanței (unde ce e „corect” depinde de la situație la situație). La ei e vorba de activiști de stânga… sau de oameni „de dreapta” sau de fani ai unor personalități. La noi, să te pună dracu’ să devii inamic de Antena 3 sau Pleșu sau USR (lista nu e exhaustivă).

Altfel, în ce privește traducerile și calitatea lor… eu aș fi mai mulțumită dacă nu s-ar presupune că un scriitor bun e automat și un traducător bun. Sunt meserii diferite – ambele lucrează cu cuvinte și cu creativitate, dar diferă prin părțile esențiale. Normal că nu se exclud reciproc, ba chiar se ajută, dar e la fel cum e și cu limbile romanice: e mai ușor să înveți italiană dacă ești român, dar simplul fapt că ești român nu te face să vorbești italiană. Adaugi la asta faptul că Rijneveld ar fi spus că nu vorbește foarte bine engleza și, mno, e complicat.

Dar pe de altă parte, singurul motiv pentru care ne pasă acum de acest subiect e că ne place să ne uităm la vestul decadent și la scandalurile lui. Altfel, e vorba de traduceri de poezie în olandeză, când nici de traducerile de poezie în română nu prea ne pasă, la modul general. Sigur, sunt unii cărora le pasă și care urmăresc poezia internațională, dar restul ne uităm ca la un scandal de dopaj în caber toss – fără să știm „sportul”, doar pentru că e o știre virală. Nu știm ce se mai întâmplă acolo și cum arată lumea respectivă, doar vedem scandal și ne uităm.

Putem da vina pe „politica PC” ca să ne simțim bine că la noi nu e așa și să blamăm vestul decadent pentru alegerile lui, putem să ne batem capul și să ne informăm cu privire la toți actorii acestei scenete care a răscolit lumea, sau putem să ne bem cafeaua și să ne întrebăm ce scandaluri vor mai fi umflate cu pompa mâine. Poate că o să ne pese brusc dacă împăratul Japoniei și-a îndeplinit atribuțiile religioase așa cum ar fi trebuit sau dacă banca națională din Bangladesh are suficient cash.

Kaufland, termoscanarea și yoghinii

Fri, 22 May 2020 13:08:37 +0000

Am auzit că unul dintre scandalurile curente este „scandalul termoscanării de la Kaufland”. Mai exact, în Sectorul 5, un individ și soția lui au mers la cumpărături, au refuzat să li se ia temperatura, și s-ar fi lăsat cu tipul bruscat de poliție și lovit la cap.

Iată individul:

Motivul pentru care s-a ajuns în situația asta e, conform lui și soției, pentru că li se încalcă drepturile cetățenești și se realizează asupra lor acte medicale interzise prin codul penal.

Din punctul meu de vedere, s-a ajuns în situația asta pentru că s-au dus chitiți pe scandal și vor să întărâte și restul lumii să se revolte.

Clipul video cu toată povestea (sau, mai exact, cu aproape toată povestea) a fost pus pe Youtube aici:

Hai să facem un pic de analiză pe clip, ce ziceți?

Rezumatul clipului

**În primul rând, ce conține: **

Titluri și explicații pe ecran – începe cu „TERMOSCANAREA LA ROMÂNI – ABUZURI ȘI ILEGALITĂȚI LA KAUFLAND”, dar conține și citate din Constituție și din legi și învățăminte valoroase.
O parte din el e un interviu filmat noaptea într-o parcare, în care Sorina (jurnalist) și Doru (specialist TS) povestesc ce li s-a întâmplat; ni se spune că filmarea e făcută pe 19 mai la ora 22. Doru spune că aventura de la Kaufland s-a întâmplat în jurul orei 17.
Cealaltă parte, intercalată, constă în filmări ale incidentului de la Kaufland.

Ce se întâmplă:

Soțul (Doru) și soția (Sorina) merg la Kaufland (0:40).
Sorina explică că luarea temperaturii e un act „intim” medical, nu orice act (0:45), deci trebuie o cameră specială; paznicii nu au voie să ia temperatura.
Se formează un mic grup de lămurire (1:50)
Vedem niște oameni opriți la intrarea în Kaufland. Unii se ceartă cu paznicii. Între timp, o auzim pe Sorina invocând Constituția și legile. (2:00)
Titluri pe ecran. Citate din constituție și legi. (3:18)
Paznicii continuă să se certe cu potențiali cumpărători.
Înapoi în parcare, seara. Sorina ne povestește despre legi (5:50).
Înapoi la Kaufland. A apărut poliția (6:59). Sorina zice, „Aici, noi suntem”.
Tăietură de montaj (7:09).
Se ceartă cu polițistul să se legitimeze – „Am mai câștigat un proces cu secția 24 exact pe purtatul uniformei”.
Altă tăietură de montaj (7:24).
Polițistul îi pune mâna pe umăr și îi face semn să se care.
Altă tăietură de montaj (8:01).
Sorina își dă data nașterii. Polițistul îi explică Sorinei obligația lui, conform legii (8:42)
Camera se întoarce. Cameramanul spune, „A mai venit un echipaj. Două echipaje.” (9:03)
Tăietură de montaj.
Ilustrație cu un afiș de la Kaufland despre obligativitatea de a purta mască și faptul că, pentru sănătatea tuturor, nu sunt admiși cei cu temperaturi de peste 37,3 (9:07).
Înapoi în parcare (9:10). Doru ne spune că spiritele s-au încins și a venit poliția. Sorina zice că poliția a fost chemată pentru altcineva. Doru ne spune că au vrut s-o ia pe Sorina la secție, iar Doru s-a opus, a refuzat să fie încătușat pentru că „nu înțelegea ce se petrece”.
Înapoi la Kaufland. Cei doi sunt luați oarecum cu forța de poliție (9:55). Un tip, probabil martorul cu părul alb care vorbește și la 8:13, zice ceva gen, „Pe ei îi știu” sau „Păi eu știu”, apoi „Dar n-am cum s-o opresc”. Cameramanul: „[neinteligibil] gata, la revedere”. Polițiștii încearcă să-l forțeze pe Doru să lase mâna moale ca să i se pună cătușe (10:00-10:32). Doru se opune. Apare altă mașină de poliție, cu sirena pornită (10:35). Îl iau pe Doru, îl pun pe jos cu forța, îi pun cătușe (10:55). Apoi, cu Sorina și martorul într-o mașină de poliție și Doru în alta, pleacă.
Înapoi în parcare (11:55). Doru și Sorina spun că au fost duși la poliție, au primit o amendă. Doru e rănit la cap de la căzătura pe asfalt. Cameramanul îi întreabă cât e amenda și pentru ce (12:37). El a luat o amendă de 1000 de lei și una de 500, ea a luat o amendă de 1500, un avertisment și încă 1000 de lei. Cameramanul: „Și asta pentru ce? Doar pentru faptul că…? Toată treaba asta a plecat de la ce?” (12:48). Sorina se lamentează că n-au fost ascultați.
Titlu: „20-05- 2020 – În urma protestelor clienților cu privire la operatiunea de termoscanare la intrarea în magazin, conducerea Kaufland a renuntat la procedeul ilegal de control al temperaturii.” [sic] (13:00)
Titlu: „Atunci când oamenii sunt uniți în cuget și simțire și iau atitudine împotriva abuzurilor și a oricaror încalcari a drepturilor și libertatilor lor, Adevarul și Dreptatea înving întotdeauna” [sic] (13:17)

Analiza clipului

În primul rând, hai să începem cu ce e absolut evident.

Clipul nu a fost pur și simplu filmat accidental și postat pe Youtube, ci a trecut evident printr-o fază de montaj. Avem titluri, avem un interviu intercalat cu ce se întâmplă în parcare, avem tăieturi la montaj și în cadrul scenelor, de exemplu la 7:09, 7:24, 8:01. Crearea lui a fost o decizie conștientă și a implicat ceva muncă.

Dramatis personae

Lucrul ăsta e cu atât mai evident cu cât persoana care filmează e George Adamescu, omul care a și urcat clipul pe Youtube.

Pentru că cei de la ziarul Adevărul sunt atât de prost plătiți încât „documentarea” lor se bazează pe cititul comentariilor de pe clipurile lor de Youtube, au mirosit faptul că acolo e un scandal regizat, dar l-au identificat prost pe Adamescu.

Spun ei așa:

Filmul este publicat pe canalul de YouTube al regizorului George Adamescu, care este şi protagonist, alături de soţie, al scandalului.

Fals. Se pare că Antena 3 are mai mult profesionalism, când nu e ocupată să facă politică, și îi identifică așa:

Personajele sunt: Doru Ștefanache, expert TS, Sorina Ștefanache, jurnalist și Tiberiu Galambos, reprezentant al Asociației Civică Dreptatea.

Pot să confirm că cel care filmează e George Adamescu, pentru că îl știu personal și îi recunosc vocea. Ăsta e omul (poză de pe Facebook):

Ăsta e Doru Ștefanache (poză de pe LinkedIn):

Deci seamănă, dar nu răsar.

De ce contează? Pentru că George Adamescu este regizor de film. A terminat facultatea Hyperion. Este cursant al școlii de yoga MISA și a făcut mai multe filme despre Gregorian Bivolaru, printre care „Pentru tine” (apare ca „Grieg” pe Wikipedia) și colajul de poze cu muzică „Amintiri din absolut”. Pe partea de activism, a făcut și „Prețul aurului – Roșia Montană”.

E unul dintre oamenii destul de puternic implicați în Mișcarea de Integrare în Absolut și a făcut inclusiv filmul „În căutarea adevărului”, care văd că a fost preluat fără autor pe canalul de Youtube pe care l-am găsit.

Altfel, a mai lucrat la diverse reality show-uri din România.

Tiberiu Galamboş e președintele Asociației Civice Dreptate, care, conform prezentării:

Militeaza pentru Drepturile Omului in viziunea specifica deschiderii mileniului 3 si a dezvoltarii economico-sociala. Promoveaza valorile cutural-spirituale autentice ce sunt strins legate de traditiile noastre ca popor prin campanii de constientizare a manipularii sistemanice care se face prin mass-media si a distrugerii valorilor noastre autentice, prin inlocuirea lor cu surogate, kitch-uri si aspecte sau elemente diabolice.

Pe lângă asta, e (sau a fost?) cursant MISA și a mai fost implicat în scandaluri, de exemplu în 2013 când a intrat fără bilet la Sarmisegetusa ca să mediteze, după care a fost scos cu jandarmii de acolo. A mai activat legat de vaccinuri, cipuri și alte alea.

Sorina Ștefanache e posibil să fi semnat o petiție pentru susținerea lui Gregorian Bivolaru. E posibil să nu fie aceeași persoană, dar există o Sorina Ștefanache pe LinkedIn care e voluntar la Asociația civică „Dreptate” și care a terminat psihologia, unde și-a dat licența în meditație.

Ca notă, MISA e foarte pasionată de politica curentă și de conspirații. Yogaesoteric, unul dintre site-urile Mișcării, este plin de conspirații, tratamente minune, anti-vaccinuri, masoni șamd. În general, dacă există vreo știre cu conspirații pe o rază de 10.000 de kilometri, Yogaesoteric o preia.

Clipul în sine

Eu, când mă duc la magazin, nu mă duc cu cameramanul după mine. Voi?

Dacă filmarea ar fi fost făcută accidental, filmul evenimentelor ar fi cam așa:

George Adamescu, regizor, pleacă de acasă din Pantelimon, merge la Kaufland Ferentari (deși sunt multe alte hypermarketuri la care ar putea merge) și se pune să filmeze intrarea.
Întâmplător, pe acolo e și Tiberiu Galamboș.
Întâmplător, apar în zonă niște oameni care încep să se certe cu paznicii.
Întâmplător, se ceartă așa de tare încât sunt luați la Secția 24 de poliție, cu Tiberiu Galamboș, care se oferă întâmplător să meargă ca martor.
George Adamescu decide să urmeze subiectul, îi găsește pe ăștia doi oameni pe care i-a văzut întâmplător, și în mai puțin de 5 ore, le ia un interviu în parcare.
Până a doua zi, face montajul și pune clipul pe net.

Mda, nu prea. Cam pare clar că oamenii se cunosc între ei. Se duc împreună la Kaufland, probabil știind că o să urmeze un scandal. Cum poți să știi sigur că vine scandalul? Îl cauzezi tu.

Cei de la Kaufland spun că George Adamescu a venit cu camera și că cei implicați aveau microfoane. Acuma, nu pot să le văd microfoanele foarte bine, dar văd un zoom dramatic făcut pe o mașină la 11:30, deci e posibil să fi fost o cameră, naiba știe.

Bun. Ziceam nu demult că, atunci când e vorba de știri, trebuie să pui câteva întrebări-cheie, de exemplu, cine îți dă informația, care este informația, ce înseamnă și, mai ales, _ce _nu înseamnă.

Acum, fiți atenți. Din clip lipsesc momente-cheie. Avem o albă-neagră cu informații.

Mai exact, vedem următoarele:

Sorina spunându-i paznicului că nu e ok să-i ia temperatura.
Alți clienți certându-se cu paznicii, în timp ce Sorina vorbește constant pe fundal și invocă legi.
Vine poliția.
Sorina spune că ei sunt cei vizați.
Sorina spune că a câștigat un proces contra Secției 24.
Sorina se legitimează.
Un polițist încearcă s-o convingă să plece.
Vin alți polițiști.
Doru e luat cu forța.
Doru e rănit.

Ce **NU **vedem:

Cum escaladează situația.
Cum se cheamă poliția.
Cum se cheamă alte echipaje de poliție.
Timpul real petrecut acolo.

Doru ne spune că „spiritele s-au încins”, dar nu vedem asta pe cameră. Presupun că George Adamescu a cam filmat tot, pentru că de-asta era acolo – dar unde e filmarea? A căzut la montaj.

Sorina ne spune că poliția a fost chemată pentru alt client recalcitrant, dar nu vedem nici paznicii chemând poliția pentru el, nici clientul respectiv plecând. În schimb, când ajunge polițistul la Kaufland, ea spune „Aici, noi suntem”. Care a fost întrebarea? Dacă nu pentru ei a fost chemată poliția, de ce s-au băgat ei?

Apoi, Sorina spune a mai intrat în conflict cu poliția și a câștigat un proces. Deci a mai făcut scandal, nu e prima dată. Dacă ignorăm interviul luat noaptea în parcare, nu pare o victimă inocentă a situației. Toți știm că trebuie măști în magazine, dar ea și soțul au mers acolo fără, teoretic pentru „aprovizionare” (lucru pe care putem să-l credem sau nu). Au probleme doar cu termometrul, dar paznicii evident că nu ar lăsa-o să intre fără mască. Deci?… Ce se întâmplă?

Vocea ei se aude constant când vor alți clienți să intre. Cât timp? Nu știm. Suficient încât să fie chemată poliția.

Nu vedem încingerea spiritelor de care doar ne spune Doru. Ce s-a întâmplat între momentul în care polițistul îi făcea semn Sorinei să plece și îi explica ce obligații are, și cel în care l-au forțat pe Doru pe capota mașinii? Nu știm. Se vede că lucrurile s-au întâmplat gradat, dar cât de gradat? Care au fost tranzițiile?

E plin de tăieturi. Sunt multe lucruri pe care nu le vedem, ci ne sunt povestite. De ce? Nu știm, pentru că nu vedem.

În interviul luat noaptea în parcare, la final, George leagă frumos firul narativ, ca să contrasteze imaginile violente cu explicația inocentă: „Și asta pentru ce? Doar pentru faptul că…? Toată treaba asta a plecat de la ce?”

Iar totul se încheie cu scris pe ecran. La 13:00, avem așa: „20-05- 2020 – În urma protestelor clienților cu privire la operatiunea de termoscanare la intrarea în magazin, conducerea Kaufland a renuntat la procedeul ilegal de control al temperaturii.”

Final de film. Omul mic a învins corporația mare. Dar stați!

La 13:17: „Atunci când oamenii sunt uniți în cuget și simțire și iau atitudine împotriva abuzurilor și a oricaror încalcari a drepturilor și libertatilor lor, Adevarul și Dreptatea înving întotdeauna”.

Chestia asta pare smulsă din formulările lui Bivolaru (chit că nu e), dar să trecem peste asta.

Conspiraționiștii conspiră

Problema clipului nu e neapărat că a fost făcut de yoghini de la MISA, ci că reflectă o parte din mentalitatea și ideile aiuristice de pe acolo. Mai exact, yoghinii de la MISA cred cu tărie în conspirații și le propagă în stânga și-n dreapta, întinzând de adevăr până plesnește.

Au câteva lucruri reale (polițiști, un pic de bruscare), dar au mai ales o grămadă de poveste (Doru și Sorina erau inocenți și-și știau drepturile, temperatura e o chestie medicală intimă, drepturile omului).

Apoi, după cum ziceam, se joacă alba-neagra cu informația. Ne ascund tranzițiile, nu vedem exact ce anume a făcut poliția să intervină cum a intervenit. Tot ce știm e ce ne spun.

Așa că întreb și eu, ca George Adamescu: „Și asta pentru ce? Doar pentru faptul că…? Toată treaba asta a plecat de la ce?”

A plecat de la niște oameni puși pe scandal și convinși că autoritatea le vrea răul și le încalcă drepturile – nu doar acum, ci în general. Vor să submineze încrederea în poliție și în politicile curente nu prin dialog, ci mergând cu bună știință ca să devină victime. Vor să ne manipuleze prin emoții să fim de acord cu ei – de unde și încheierea apoteotică despre cum oamenii uniți fac dreptatea și adevărul să câștige.

Probabil că ei chiar cred că lumea contemporană îi oprimă, dar nu înseamnă că au și dreptate. Nu vor o discuție calmă, ci pornesc la drum cu scandal. Și vor să ne convingă și pe noi, cu niște informații potrivite frumușel, că trebuie să sărim în picioare și să urlăm împreună cu ei, ca să le atingem scopurile.

Actualizări, 23.05.

Am primit un mesaj de la regizorul George Adamescu, care-mi transmite: „Nu te grăbi să tragi concluzii, urmează și partea a 2 a”. Concluzia mea e că iar crede că suntem genul de oameni care au ce discuta în privat, deși îi tot zic să se ducă învârtindu-se.

Altfel, Yogaesoteric a dat un comunicat de presă, care sună așa:

Comunicat de presă cu privire la incidentul provocat de termoscanarea la un supermarket

Numele Școlii de yoga ezoterică MISA este asociat de mass-media încă o dată, într-un mod tendențios, cu un incident care nu are nicio legătură cu activitățile școlii

În contextul discuțiilor generate în mass-media de incidentul provocat de refuzul unor persoane de a accepta termoscanarea la intrarea într-un cunoscut supermarket, Școala de yoga ezoterică MISA protestează împotriva asocierii tendențioase a numelui asociației cu acest incident intens mediatizat. Persoanele implicate sunt direct responsabile de acțiunile lor, iar faptul că una dintre aceste persoane a frecventat în trecut cursurile școlii noastre nu are nicio relevanță în contextul respectiv, fiind doar un element de senzaționalism ieftin speculat de mass-media de fiecare dată când apare o conexiune cât de îndepărtată cu MISA.

În mod ciudat, în nicio astfel de situație în care se speculează o legătură, reală sau nu, dintre o anumită persoană – care întotdeauna este prezentată într-o lumină nefavorabilă – și școala noastră, nu se menționează de exemplu unde a lucrat sau lucrează persoana respectivă, cum își petrece timpul liber, în ce asociații sau grupuri activează, doar se repetă, uneori obsesiv, că persoana X care a fost implicată în incidentul Y practică sau a practicat yoga la cursurile noastre.

Această abordare denotă lipsa de profesionalism a jurnaliștilor care recurg la acest gen de trucuri pentru a-și crește audiența sau traficul pe site. Solicităm retragerea tuturor asocierilor între incidentul menționat și Școala de yoga ezoterică MISA și ne rezervăm dreptul de a lua măsuri legale în cazul în care imaginea asociației va avea de suferit.

Biroul de presă MISA
22 mai 2020

Aș dori să anunț MISA că „imaginea asociației” s-a dus pe copcă acum multă vreme. Mai mult, strict în cazul ăsta, ei înșiși continuă să umple de noroi imaginea asociației, postând pe Yogaesoteric toate articolele conspiraționiste, inclusiv multe despre coronavirus.

Responsabilitatea liderului de opinie

Sat, 25 Jul 2015 21:51:43 +0000

Zilele astea e un scandal întreg legat de Andrei Pleșu. Rezumatul e cam așa: Pleșu a intrat într-o librărie Humanitas, unde are reducere permanentă la orice carte cumpărată, că așa are el. Vânzătoarea a stat să se întrebe dacă o fi chiar el sau nu, i-a fost jenă să întrebe, i-a vândut cărțile și omul n-a zis nimic de reducere, după care a plecat.

Varianta non-Pleșu de desfășurare ulterioară a evenimentelor: Pleșu l-a sunat pe Liiceanu și s-a plâns că nu i s-a făcut reducere și repede lanțul slăbiciunilor s-a închis și vânzătoarea, care deja avea salariu mizer, a fost penalizată financiar și și-a dat demisia. (varianta asta a fost scrisă ințial de Petronela Rotar pe blogul ei – articolul a fost retras)

Varianta Pleșu: el nu l-a sunat pe Liiceanu și vânzătoarea și-a dat demisia așa, pur și simplu. (chestie de care șeful ei se bucură, că dacă ești librar n-ai voie să rămâi mască că intră o celebritate în incinta ta și să te întrebi dacă recunoști omul sau ți se pare doar).

Nu vreau să discut despre cine are dreptate în toată povestea asta.

Însă, dincolo de episodul respectiv, s-au format tabere pro și contra lui Pleșu. Zice Dorin Lazăr așa, și sunt de acord cu el:

Ce e important e că fanii lui AP se comportă neașteptat de grobian pentru niște oameni care apreciază rafinamentul intelectual al domnului Pleșu. Aruncă un dubiu neașteptat asupra integrității monumentului național cu barbă.

Acuma, puteți spune „Da, dar ce, e responsabilitatea lui Pleșu ce fac apărătorii lui? Că doar nu-i cunoaște personal pe toți.”

Răspunsul e: da, Pleșu e responsabil măcar în parte de ce fac alții în apărarea lui, că ei pentru el o fac – cel puțin în capul lor.

„Dar ce să le facă?”

Păi uite, am mai văzut cazuri de genul, în care cineva cu o anumită influență pe net s-a plâns într-o situație și fanii au sărit la bătaie. Știți cum se mai reduce din violența fanilor? Îi rogi să nu se ia de persoana respectivă. Li te adresezi direct, spui vreo două-trei cuvinte: „Le mulțumesc tuturor celor care mi-au luat apărarea, însă îi voi ruga să nu le adreseze cuvinte supărate celor care mi-au greșit; cu toții suntem oameni și nu s-a întâmplat mare lucru, până la urmă.”

Pam-pam, se mai calmează oamenii pentru că genul ăsta de discurs e opusul instigării. Dacă victima cere să nu fie apărată oamenii nu se mai simt la fel de justificați moral să lupte în numele nedreptății ei. Dacă ai chef, poți să le explici că persoana care ți-a greșit e una singură și că fanii tăi sunt mulți și că nu vrei să o zdrobești, nu vrei nici măcar să o înveți minte, vrei doar să clarifici o situație. Sau, dacă ai senzația că sunt proști și nu pricep, le spui că ești bărbat și te aperi ca un bărbat: singur, în confruntare unu la unu.

Da’ ce știu eu, eu nu sunt reper de mare cultură în țara asta, poate că la noi intelectualii sunt cu mult deasupra unor chestiuni mărunte cum ar fi agresivitatea apărătorilor lor.

LE: N-are rost să scriu un articol nou pe tema asta. Din punctul meu de vedere povestea cu Pleșu care a făcut scandal că trebuie respectat și care i-a făcut mult rău altcuiva printr-o „leapșă” de pedepsiri e cât se poate de reală. Doar că victima nu e librăreasa: e bloggerița, Petronela Rotar.

După plângerile lui Pleșu, în care o făcea pizdă lirică, pentru că așa văzuse el că a scris ea pe blog, o asocia tuturor trollilor de pe net care îl atacă pe el și îi punea cuvinte în gură („Elitiştii” sunt bine organizaţi! Plini de averi, sinecuri şi privilegii. Să ne mai slăbească aceşti Liicheanu, Preşu şi Putzapievici. Nişte limbrici” – m-am uitat la ce scria ea, nu spune nimic de genul), ea s-a trezit cu atacurile tuturor nebunilor care de-abia așteptau s-o certe puțin că s-a luat de marele om.

Pleșu nu iartă. Ea se chinuie să ierte. Da, vorbește cu mult lirism, cu multe chestii de-astea cu întorsul celuilalt obraz, spune de smerenie și blândețe, etc., chestii în care eu în mod obișnuit nu prea cred că sunt prea New Age pentru gustul meu. Dar mă gândesc că poate așa o fi ea, o cred când spune că i-a sărit internetul în cap – și cred inclusiv că Pleșu ar fi putut să mai stăvilească o parte din războiul urii, dacă ar fi încercat.

Ceea ce nu înseamnă că zic că ar trebui să-i sară cineva în cap lui Pleșu acum. Probabil că nu s-a prins că el nu e singura victimă în toată treaba și probabil că nu le are suficient cu internetul ca să știe că n-are el exclusivitate pe nebuni. Sper doar să citească acel blog de nervi, cu acea postare despre violuri, că probabil că ar înțelege că situația e mai complexă decât pare la prima vedere.