Băieții buni…

Din când în când apare câte un tip la orizont cu o poveste sfâșietoare. E refuzat de femeie după femeie, e friendzone-uit cu nonșalanță: tipele vor vagabonzi, băieți răi, tipi cu bani, fraieri, bărbați neadevărați, brute sau artiști. Femeile nu-l vor pe el pentru că e un băiat bun, un băiat drăguț, un băiat de treabă. Sau e un bărbat adevărat, un bărbat alfa, dar nu mai e apreciat în lumea de azi în care non-masculii cuceresc inimă de fraieră după inimă de fraieră.

De ce nu vor femeile băieți buni, așa ca el? Bărbați adevărați, așa ca el?

Păi, exceptând acele cazuri de ghinioniști în serie, puțin retrași și introvertiți care au defecte fizice sau alte alea… Nice Guys, aka băieții buni, aka cei auto-descriși ca fiind de treabă nu sunt de obicei de treabă. Tipii cu adevărat de treabă își găsesc alte caracteristici cu care să se descrie și nu prea se lamentează, nu prea se milogesc și, din puținele exemple de tipi de treabă neimplicați în relații pe care i-am cunoscut, sunt ușor resemnați cu situația și chiar dacă-ți explică diverse despre viața lor personală, viața lor romantică sau corpul lor care este remarcabil în varii privințe, nu-ți sugerează că tu sau altcineva are datoria sfântă de a le face pe plac.

Foarte mulți oameni cred în adâncul sufletelor lor că sunt buni. Au scăpări (în care sunt agasanți, violenți, slabi, naivi, proști etc.), dar sunt în principiu buni. Dacă nu sunt torturați ca în romanele ruse, dacă n-au conștiința pătată de o tragedie care le-a schimbat viața, oamenii în general se cred buni.

Inclusiv acesta:

A trecut un an de cand nu mai suntem impreuna.
Viata a fost buna cu mine si mi-a dat o alta iubita frumoasa si devreme acasa- cum se spune. [..] Inauntrul meu  nu se amesteca sentimentele ce simt pt tine nu are legatura cu cealalta… sti asta …fiecare este pe primul loc in inima mea fara conparatii,  fara judecati…. te iubesc si iubirea asta imi este deajuns, te port in mine si asta imi trezeste mai mult sufletul. Lipsa ta ma invata sa iubesc pur si simplu fara sa astept ceva, fara dorinta, fara ceva concret din partea ta. As minti sa spun ca nu vreau sa ma vad cu tine, sa facem amor si toate cele, da din moment ce nu se poate este bine asa cum eeee. Iubire si atat …

Iubește, deci are dreptate.

Sau alta, simpatică: o tipă pe care o știu avea ceva treabă într-un oraș, trebuia să ajungă la niște chestii destul de oficiale, prezentări, chestii, și nu știa sigur dacă i se rezolvase cu cazarea. Teoretic da, practic dulcele stil românesc e dulce, nu primise confirmare.

A sunat un prieten mai vechi, i-a explicat situația și l-a întrebat dacă-i oferă un acoperiș deasupra cazului în caz de necesitate. O noapte sau două, nu mai mult, și oricum nu urma să-l incomodeze prea tare, că trebuia să fie la prezentări și alte alea toată ziua. Prietenul vechi, în ciuda avertismentelor că ea nu venea pentru el în oraș și că nu urma să aibă timp, a sărit în sus, și-a luat liber de la muncă, i-a făcut program cu turul orașului și toate cele… și pe urmă s-a trezit că tipa-i spune că totuși i se rezolvase cu hotelul/hostelul/ce era.

Nasol momentul. Până la urmă tipa s-a întâlnit cu prietenul, dacă tot era în oraș – și tipul supărat rău, că el își luase liber, că îi pregătise camera, că voia să-i facă și să-i dreagă, dar ea nimic. Ea i-a mai explicat o dată că venise pentru chestiile alea oficiale, dar n-avea cu cine vorbi. Prietenul vechi insista și insista, ca un adevărat buric al pământului ce se afla. A început s-o întrebe de iubit, s-o roage să-i dea și lui o șansă, pentru că o merită și e băiat bun, și de treabă… (pentru că, evident, în clipa în care el era disponibil și amorezat, tipa trebuia să renunțe la relația pe care o avea deja și care e din câte știu una fericită)

În dulcele stil românesc, fata a rămas fără cazare. Și a apelat la altcineva, mult mai necunoscut, pentru un acoperiș deasupra capului timp de o noapte, că omul ăla era mai de treabă după standardele celorlalți, nu ale lui proprii. Iar sărmanul prieten vechi plânge și azi că e neglijat pe nedrept.

Și de aceea, când mi se spune că un băiat bun nu-și găsește prietenă, întrebarea mea e: bun după standardele cui?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *