In 2022, Massimo Introvigne, an Italian sociologist of religion, published Sacred Eroticism. Tantra and Eros in the Movement for Spiritual Integration into the Absolute (MISA), a book that I was of course interested in reading. In March 2024, an English ebook version became available on Amazon.
Era odată ca niciodată o carte numită „Furtuna baroc. Poemul unei epoci” pe care cineva (probabil nu autorul, Bogdan Suceavă) a descris-o în felul următor:
Internetul le aparține din ce în ce mai mult corporațiilor, care nu au absolut niciun interes să cedeze vreun pic din putere de dragul de a crea experiențe bune. Dacă ai o platformă cu un număr enorm de utilizatori cărora le e greu să plece în locuri mai bune, atunci poți să vinzi atenția și timpul lor unor companii care să-și facă reclamă - asta dacă nu cumva le vinzi direct datele.
Obișnuiam să spun că nu sunt interesată de politică și nu stau cu ochii pe ea - ceea ce, într-un fel, rămâne valabil. Am alte lucruri de făcut cu viața mea decât să stau cu ochii pe mondenitățile din politică de parcă ar fi secțiunea de cancanuri din ziare.
E o chestie care îmi tot revine în minte de ceva vreme.
Într-o extremă ai o persoană privată, un om de rând cunoscut doar de către cei din jurul lui: colegi de școală și de birou, rude, câțiva prieteni. În cealaltă extremă, ai celebritățile al căror nume apare prin ziare și la televizor, de care tot auzi dintr-o parte sau alta de la zeci de mii sau sute de mii de indivizi. Iar la intersecția celor două există fenomenul Gui-Dromereschi.
Ia să închei eu anul cum se cuvine și să pomenesc pe blog cărțile rămase din 2024. Grămada anterioară e aici.
Dacă e o afirmație de care m-am săturat, e că cei care se lasă îndoctrinați sunt proști.
BBC, spre deosebire de TVR, are multe producții mișto și urmărite nu doar în Marea Britanie, ci și internațional. Fac o treabă profesionistă indiferent dacă e vorba de seriale TV sau de podcasturi documentare.
Titlul e puțin înșelător: nu toți intelectualii români au fost așa, dar suficienți, mai ales din garda veche. Mă gândesc la sfânta treime Pleșu, Liiceanu, Patapievici care domina într-o vreme discuțiile, dar într-o anumită măsură și la alte nume des auzite, cum ar fi Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu - și sunt sigură că mai pot găsi și alte nume.