Tricoul feminist, părinții și marele răufăcător, sexul

Din link în link a ajuns la mine știrea asta. Pe scurt, un tip cu o fiică de 20 de ani a purtat un tricou pe care scria:

Rules for dating my daughter
1. I don’t make the rules
2. You don’t make the rules
3. She makes the rules
4. Her body, her rules
Feminist Father

Pe română:

Reguli pentru ieșit cu fiică-mea:
1. Nu eu fac regulile
2. Nu tu faci regulile
3. Ea face regulile
4. Corpul ei, regulile ei
Tatăl Feminist

Chestia asta a ajuns virală pe net și mulți au sărit să urle că tipul nu e un tată bun, că trebuie să-ți îndrumi copiii, nu să-i lași să facă ce vor ei, că dacă trăiesc sub acoperișul tău trebuie să facă ce spui tu.

Câteva idei care mi-au trecut prin minte:

1. Fata are 20 de ani. E departe de a fi copil, dar și dacă avea 15 ani avea putere de decizie în privința relațiilor ei și a corpului ei, din punctul meu de vedere. Practic, dacă n-o bagi într-un turn și n-o păzești cu dragoni, tot o să decidă ea. Poate decide să te asculte. Poate decide să nu. Dar dacă-i impui cu de-a sila reguli pe care nu le vrea și nu le înțelege îi faci viața mai complicată. Ceea ce ne duce la 2:

2. Educația nu înseamnă reguli, chiar dacă părinții pot și trebuie să impună câte o regulă. Educația înseamnă, din punctul meu de vedere, să înveți pe cineva cum să ia decizii, cum să se descurce, cum să-și dea seama dacă un lucru e bun sau rău. Vorbești, explici, dai motive și îți expui raționamentul. Altfel îți educi copilul să urmeze regulile impuse de ceilalți – și plângi dacă ajunge să le urmeze pe ale unui idiot.

3. Tricoul și dezbaterea pe tema tricoului sunt legate de sex și de teama de sex ca marele răufăcător. Cică sunt reguli pentru dating, pentru ieșit la film/prin oraș/etc. cu fiică-sa, pentru relație – dar se referă doar la sex, pentru că asta e partea pe care se cam axează lumea. Or, o relație, chiar și incipientă, are mult mai multe componente, doar că de restul nu se prea vorbește. Cei doi pot să-și facă viața amară fără să se atingă fizic prea mult (să zicem că-s creștini care așteaptă până la căsătorie). Pot să se judece, să se acuze, să se manipuleze emoțional unul pe celălalt, să se urmărească pe stradă, să-și facă scene de gelozie, să se folosească unul pe altul. La capitolul „zile amare în cuplu” știu povești cu tipi care au pățit-o cu diverse gagicuțe, cu tipe cărora le-au făcut zilele amare niște idioți, cu relații în care s-au chinuit unul pe altul. Dar acolo dispar sfătuitorii și protectorii anti-sex și rămân prietenii, care dacă-s de nădejde fac ce pot să te scoată din rahat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *