De ce nu putem avea lucruri bune și frumoase
Am citit azi despre dispariția unei specii de nuferi care exista doar în rezervația de la 1 Mai. (via zoso) De ce? Pentru că oamenii de la pensiunile din 1 Mai și-au tras apă termală ca să aibă pentru turiși, fără autorizație, dar nu i-a amendat nimeni. Tot trăgând apă termală au reușit să sece o mare parte din lac, pe care n-a mai crescut nimic.
Nu deciziile majore sunt de vină pentru faptul că n-avem lucruri bune și frumoase, ci nepăsările și meschinăriile mărunte ale oamenilor care nu se gândesc la ansamblu. Bănuiesc că fiecare deținător de pensiune s-a gândit că dacă ceilalți fac, e cazul să facă și ei. Puțină șpagă ca să nu fie controlați, eventual?
Listă care-ți face sau care-și face viața mai grea: oamenii care-și fac case pe munte și, pentru că e mai ieftin și nu verifică nimeni, fac scurgerea de la WC direct în pământ – mizeriile poluează ce e mai jos de ei; oamenii care aruncă gunoaie prin „aer liber”, că „și-așa nu e mult și nu se vede și ce contează”; oamenii care fac treaba de mântuială pentru că pot să scape și-așa și „nu-s fraieri”; oamenii care-și construiesc casele fără autorizație la marginea orașului, cum îi trece capul, și se trezesc că n-au loc pe unde să facă drumul că și-au pus toți construcțiile aiurea; oamenii care așteaptă să fie alții civilizați ca să fie și ei; etc.
Nu e o conspirație. E doar un sentiment generalizat de nepăsare și de inconștiență.