Zgomot de internet

Internetul s-a schimbat o grămadă în ultimii 10-15 ani. De la design pătrățos, butucănos, simplist, s-a ajuns la site-uri care au o anumită eleganță, umbre discrete, un aspect îngrijit. (deviantArt în 2000, deviantArt azi) E mai interactiv – au apărut bloguri cu comentarii, Facebook unde se postează în prostie, te poți loga/înregistra cu contul de Facebook/Google/ce-o fi în diverse alte locuri. În general cei care lucrează în domeniul site-urilor îi spun noului mod de abordare „Web 2.0”.

Și n-o să vorbesc despre el, neapărat, că știți cum arată internetul azi.

Schimbarea pe care o remarc cel mai tare e cea care decurge din schimbările tehnologice: zgomotul. Odată cu interactivitatea și cu noile tehhnici de design, internetul s-a umplut de zgomot informatic, venit și de la cei care creează pagină, și de la cei care o accesează. Când a explodat cantitatea de informații ne-am trezit toți cu bucățele de bombă care ne-au intrat sub piele.

  • conținut de 2 lei răspândit peste tot cu viteza fulgerului: poze cu pisici, citate motivaționale și alte asemenea. Mai demult le primeam pe mail de la prieteni – și erau mai ușor de șters. Internetul „pe bune” era mai puțin frivol, din câte-l țin minte.
  • invazia comentatorilor stupizi. Fie sunt proști intenționat ca să se distreze, că sunt pe bune. Când s-au deschis porțile internetului și a intrat tot poporul, s-a umplut de idioți care nu înțeleg ce citesc, sau nu citesc deloc, dar comentează oricum. Tu spui de pere, ei răspund că Obama e nasol. Nu există un club al webmasterilor care au vrut la un moment dat să-și strângă de gât măcar un cititor, că am fi toți acolo.
  • cei care oferă conținut s-au pliat pe piață și bagă porcării care să atragă lumea printre chestii relevante. Cel mai remarcabil în direcția asta mi se pare Adevărul, care e un amalgam de articole bune, articole infinit de proaste și articole de tabloid. În clipa de față am intrat pe un articol despre educație și exact sub el mi se recomandă un alt articol, despre cineva care a murit în urma unei partide de sex cu vecinul. Ești nebun?!
  • unele site-uri se chinuie să acumuleze vizitatori, bani și like-uri pe Facebook cât de repede posibil, via tehnologie/psihologie/pisălogeală. Dă like ca să vezi pagina, ne-ai dat like pe Facebook?, click aici să vezi ce chestie absolut incredibilă a făcut Xuleasca, reclame care se plimbă pe ecran și de-abia poți să le închizi, reclame care ți se deschid brusc peste articol, chenare cu postări similare care aleargă în partea de jos a ecranului și nu se lasă duse…

Zgomotul la care mă refer e cantitatea de informații de valoare scăzută sau inexistentă cu care te ciocnești încercând să dai de informațiile care au valoare. E vorba de prostii, de prostiuțe, de nimicuri care sunt răspândite peste tot, care bâzâie la aproape orice mișcare.

Uneori devine obositor și agasant, ca o piață în care vin giganții valoroși, producătorii de chinezării și toți comercianții dintre ei, toți își strigă marfa, unii împrumută de la alții și-ți oferă smartphone-uri de vârf și bibelouri ca la bunica, iar unii dintre cumpărători strigă și ei ca să se afle-n treabă. Și rareori intri într-o tarabă și găsești doar lucruri de valoare – chiar dacă, poate, ai vrea să existe și așa ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *