O doamnă

O, Doamne, o, Doamne, o doamnă
Ce crezi tu c-a făcut?
S-a-nfofolit în pufoaica de toamnă
Și de-atunci încoace-a tăcut.

Din vorbă în vorbă ies vorbe:
Se spune că pe mare-a pornit
Plutind într-un vas pentru ciorbe
Ce nu era greu de urnit.

O voi, o voi, v-o voi zice
Că peste mări și munți a plutit
Vânând sturioni cu alice
Căci n-avea lupi de strunit.

Pe lună, pe lună, peste-o lună
C-un marțian un interviu a avut:
De ce-a bătut cale bună
Pornind pe mare din Prut?

Dar o Doamne, o Doamne, o doamnă
Ce crezi tu c-a făcut
Înfofolită în pufoaica de toamnă?
Ce să facă? Nimic. A tăcut.

___________________________

Ceci n’est pas une pipe. Ou un poème.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *