Unii scriu direct seria, alții…

Țin minte că acum ceva timp am dat de un articol care încuraja scriitorii amatori să scrie povestiri scurte și să nu înceapă direct cu romanul. Din experiența proprie, poți să începi cu orice, că scrii la fel de prost, dar ideile erau destul de bune:

  • îți faci mâna cu ceva în care nu bagi foarte mult timp și efort
  • poți primi feedback mai repede
  • înțelegi mai clar cu ce se mănâncă scrisul și cât de mult timp îți ia să scrii ceva

Mai erau și alte puncte, dar le-am uitat între timp. Oricum, mulți pornesc la drum direct cu un roman în minte. Unii reușesc, alții nu.

Câțiva, și mai ambițioși, nu vor să scrie o carte, ci o serie întreagă. O trilogie, o hexalogie, o serie de 10 cărți, sau poate de 20. Chiar și cei cărora le iese splendid mișcarea ajung uneori să îmbătrânească fără să termine seria și să-și facă fanii să se panicheze că n-o să afle cum se termină totul.

Azi stătdeam de vorbă cu un programator.

„Vreau să fac o grămadă de lucruri,” mi-a zis.

„De exemplu?”

„Să învăț să desenez. Să învăț un limbaj nou de programare. Să scriu o bibliotecă.” Când m-a văzut înmărmurind, a adăugat, „o bibliotecă în C++.”

Și eu care credeam că am dat peste un nou nivel al nebuniei scriitoricești.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *