Despre investiții, cu familie și prieteni

Știți întrebarea aia, „Ce-ai face dacă ai câștiga 100.000 de lei la loto?” Normal că o știți. Toată lumea visează la cai verzi pe pereți.

În copilărie, dădeam răspunsuri numai legate de distracție: excursii prin lume, înghețată la greu, ciocolată, chestii. Bine, nu zic că nu sunt valabile parțial și acum (am rafturi de manga și fantasy care demonstrează exact ce fac cu o parte din banii câștigați), dar după ce-ți vine un pic mintea la cap începi să-ți dai seama că e mișto să cheltuiești, dar parcă ar trebui să și investești.

Așa că am schimbat întrebarea: „Ce ai face dacă ai avea o grămadă de bani și ai vrea să-i investești?” Am primit și răspunsuri cu deschis firme/restaurante/chestii, dar două răspunsuri au fost memorabile de-a dreptul.

„Dacă îți pui panouri solare,” mi-a spus taică-meu, „în timpul zilei, produci energie electrică și pentru tine, așa că n-o plătești, și-n plus bagi curent înapoi în sistem. Devii producător de electricitate și primești bani pentru asta.”

„Nu e cam noros la noi pentru așa ceva?” am întrebat.

„Ba da, dar ceva curent tot iese. Așa. Pentru că ai panouri, se calculează câtă energie ai băgat în sistem și primești certificate verzi pentru energia respectivă. Problema e că apoi certificatele astea trebuie să ți le și cumpere producătorii de energie – însă ei sunt obligați să cumpere un număr limitat de certificate și în rest nu le pasă, așa că rămâi cu ele în brațe.”

„Și cum faci profit?” am întrebat eu.

„A, nu faci,” mi-a zis el.

„Și atunci unde e investiția?”

„Nu e nicio investiție,” mi-a răspuns. „Ieși mereu pe pierdere. Asta în caz că ți-a trecut prin cap să faci vreo mică afacere care în afară merge și care se bazează pe instituții de stat.”

Taică-meu e un tip care nu se grăbește nicăieri atunci când mă ia peste picior sau îmi povestește ce a mai cercetat în amănunt sau îmi dă sfaturi de viață.1)La un moment dat l-am sunat să-l întreb ce aparat de făcut cafea îmi recomandă și mi-a povestit cum poți face french press la o cafetieră obișnuită, prin șuntarea unei mici setări a aparatului. Nu sunt exact sigură care variantă era valabilă aici. Poate toate trei.

Altă dată, discuție cu un prieten, întrebare: dacă ai avea o grămadă de bani, cum i-ai investi?

„Dacă ai bani, ideea e să mergi la bază,” a zis el. „Adică la agricultură. E simplu, nici nu trebuie să știi mare lucru.”

„Da, dar sunt chichițe și acolo…”

„Nu, ce chichițe? Dacă pui sămânța în pământ, crește. Asta e tot ce trebuie să știi. După care culegi ce-ai semănat, te duci la piață, vinzi. Merge treaba.”

„Da, dar pe cine angajezi ca să lucreze, cum stoc-…”

„Ce angajat? Niciun angajat.”

„Cum faci afacerea, atunci? Că de unul singur n-ai cum să produci foarte mult, nu prea-ți ies bani.”

„Ce afacere? Nicio afacere. Teoria mea e asta: dacă muncești, produci, îți iese suficient cât să subziști, nu trebuie să te spetești foarte tare. N-ai nevoie de mai mult.”

„Da, dar cum faci bani din investiția asta?”

„Păi n-am pornit de la premisa că ai deja o grămadă mare de bani? Ce, vrei mai mulți? Lasă asta, bucură-te de viață.”

Investind cu grijă acești bani, poți să rămâi doar cu monedele.

References   [ + ]

1. La un moment dat l-am sunat să-l întreb ce aparat de făcut cafea îmi recomandă și mi-a povestit cum poți face french press la o cafetieră obișnuită, prin șuntarea unei mici setări a aparatului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *