Cartea de azi, ediția Mac Gregor: „Mara”, de Ioan Slavici
[Notă: această postare este scrisă de mac gregor]
Mara este o biata femeie necajita, care sufera in secolul 19 intr-o lume sexista si xenofoba… Nah, v-am pacalit. E exact invers, fiindca actiunea se peterece in Ardeal mah si e scris de Slavici, care era de-a locului.
Mara este o femeie care stie ce vrea, si anume sa aiba 2 copii mari, frumosi si aranjati la casa lor. Cand sotul ei a murit tanar si a lasat-o singura cu 2 copii mici, si-a strans toti banii si si-a facut un plan de afaceri. Cu tot ce avea a cumparat folosinta bacului de peste Mures, si zilnic era acolo, avand grija sa functioneze si sa incaseze de la fiecare taxa potrivita. Tanti asta Mara e primul si singurul exemplu pozitiv de capitalist din literatura romana.
Intre altele fie vorba, mare pacat ca restul eroilor literari is visatori aerieni si in final ratati, de la Eminescu la Cezar Petrescu etc. Canonicul Grama de la Blaj avea dreptate, ca Eminescu a fost un model dezastruos. Ne era mai bine ca natie daca nu avea atata talent.
Inapoi la afaceri. Mara are grija de fiecare banut castigat. Toata lumea o cunoaste. Se foloseste de statutul de femeie necajita si singura ca sa atraga simpatii. Negociaza strans. si cum o stie toata lumea, ajunge la ea tot ce se intampla in judet si cand aude de o oportunitate de afaceri studiaza discret problema pe toate laturile si se baga. Stie disimuleze ca sa nu atraga invidie, toata lumea o stie drept saraca Mara care isi iubeste copiii.
Lumea Ardealului descrisa e foarte veche. Unele obiceiuri sunt la fel de prudente ca la musulmanii de acum – de exemplu o femeie nu avea voie sa vorbeasca cu un strain decat in prezenta unui membru al familiei. Ortodocsii nu treceau la catolici nici picati cu ceara. Nemtii erau elita, impreuna cu ungurii, si isi dadeau discret lovituri pe la gioale, cand se nimereau prin colturi intunecate. Romanii erau pe locul trei, isi faceau loc pe cum puteau si pe unde erau acceptati.
Nu erau tot timpul asa rigizi, stiau sa si slabeasca haturile, de exemplu toamna la culesul viilor.. Toata lumea isi gasea ceva de facut pe dealuri, timp de o saptamana. Ori lucrau, ori vanau, ori mergeau pur si simplu la petreceri unde beau must si toata lumea dansa si canta pana noaptea tarziu. Ziua cand vedeau cunoscuti pe alt deal le atrageau atentia tragand cu pusca in aer si strigand.
Exista si ceva tragedie, niste actiuni care au distrus literalmente niste vieti se dezvaluie. Ar fi iesit si din asta un serial tv.