„De ce nu vorbesc femei-…” Ia, hai lasă.
În perioada asta sunt vreo două scandaluri mari referitoare la sfera feminină care au ajuns la bloggerii mari. Mai exact, un scandal cu o firmă de cosmetice, Plush Bio, și un scandal despre un vlogger (?), Colo, care a spus tâmpenii misogine într-un clip.
Se întreabă NW Radu și Zoso de ce nu vorbesc femeile despre chestiile astea, ci vorbesc doar ei, bărbații.
Nu sunt persoana cea mai influentă din online, probabil că nu se referă la mine când spun lucrurile astea, dar cine știe.
Unu. Cosmetice.
În general, aș evita să discut despre ce nu cunosc. Iar în materie de cosmetice nu mă pricep deloc. Folosesc câte folosește și un bărbat – el are spumă de ras și aftershave, eu am șampon, balsam de păr și cremă de mâini (mi se crapă pielea uneori). În rest, n-avem.
Dacă ești axat pe social media, ca Zoso, e normal să te intereseze ce fac diverse firme și chestii de-astea. Îl urmăresc pe el ca să mă mai informez, dar n-am auzit de 70-80% dintre oamenii pe care-i pomenește. Nici de majoritatea firmelor. Csf, ncsf.
Părerea mea e că avem destui pafariști care vorbesc cu multă pasiune despre ce nu cunosc. Cum apare un scandal nou, cum apar și „experții” în Constituție, avioane, politică americană, gaze de șist și așa mai departe. Nu pot să-i fac să se oprească, dar pot să nu adaug cacofoniei generale.
Ar trebui să vorbească persoanele care discută de cosmetice sau au o tangență cu Plush Bio din alte motive, gen marketing, cunoștințe despre companii de cosmetice etc. Cu asta sunt de acord. Să vorbească.
Doi. Misoginie.
În privința misoginiei, însă, râd amar.
Zice Zoso acum așa:
gem revistele de femei și de business de articole despre femei puternice și deștepte și lideri de business. unde sunt ele acum? ok, influencerițele de top sunt așa cum sunt, dar restul? nimic? niciuna? industria de comunicare e plină de femei, inclusiv de femei abuzate de patronat, unele din ele abuzate încă din facultate. nimic? hai, fetelor din grupurile alea private care vă împărtășiți una alteia abuzurile și aluziile jegoase, măcar voi.
Țineți minte când era #metoo? Și cum se zicea că femeile fac asta „pentru atenție” sau că mint sau înfloresc? Pentru că eu țin minte chestii de genul ăsta. Dacă nu vorbești, atunci e nasol pentru că de ce n-ai vorbit. Dacă vorbești, atunci e nasol pentru că probabil ai un interes.
Când am creat blogul ăsta și scriam mai mult și mai puțin gândit, am vorbit și eu un pic de probleme de-asta; mai o hărțuire pe stradă, mai una, mai alta. Mi s-a zis că am luat-o pe o pantă feministă/SJW. N-am știut să-mi calibrez discursul, m-am luat cu altele – cert e că am ajuns să discut mai mult de altele.
Dar ok, hai să vorbim acum.
Excesele în care vin tipi și afirmă că ar face diverse cu minore vin, din păcate, pe fondul unor chestii din societate care se cam știu și cam sunt acolo. Hai să facem o analiză pe un alt text, scris chiar de Zoso acum trei ani, „Turism cu copii aproape majori: apelul la buze”.
Zice el așa:
E vremea concediilor și Brașovul s-a umplut de turiști, așa că am văzut în acțiune ceva frumos: o mașină a oprit pe dreapta, tati s-a dat jos să cumpere ceva de la magazin, fiica s-a dat jos să ia ceva din portbagaj, pretext pentru toți care au trecut pe acolo să admire, să claxoneze, să fluiere, să complimenteze. Fata avea vreo 14-15 ani, era într-un set din ăla de seamănă a pijamale, transparent și strâns pe corp. Fără sutien (ar mai merge niște descrieri suplimentare, dar plm, 14 ani).
Uite niște mici Colo. I-a văzut și Zoso. Sunt cei care claxonează, fluieră și „complimentează”. Cei care se bagă în seamă de cum au văzut ceva, și mereu văd ceva.
Când eram în școală, mă îmbrăcam destul de prost, dar asta nu m-a scutit de comentarii și atenție nedorită. Sor-mea vitregă, mereu mai aranjată, era un adevărat magnet de dubioși. Numărul comentariilor dubioase este întotdeauna non-zero, doar frecvența crește în funcție de diverși factori.
Acum că am o vârstă și de obicei ies cu ditamai omul lângă mine, nu prea se mai leagă lumea, dar tot mai aud comentarii. De-aia, când mă îmbrac altfel decât ca să dispar în peisaj, prefer să fiu cu cineva.
La tipe se discută mult aspectul, mai ales în termeni sexuali – și nu de ieri, de azi. E un lucru care a fost reclamat și discutat iar, și iar, și iar, și iar, și iar. Dacă o tipă pune poză cu picioare nerase și spune că n-a avut chef să se radă, sigur vin câțiva să-i spună că e neatrăgătoare și că le-a tăiat cheful de sex cu ea – deși nu s-a pus niciodată problema ca tipa să facă sex cu ei.
Mai zice Zoso în articol:
Ah, te deranjează când ți-o fluieră bagabonții, dar nu ai un cuvânt de spus? Tancheta de lângă tine are păreri de genul “las-o, dragă, că e tânără” sau “cum vrei să se mărite”? Asta e viața, asta e pedeapsa.
Zoso n-avea o problemă atunci cu bagabonții. Mulți n-au probleme nici acum. Bagabonții fac parte din peisaj. Articolul dă vina pe tată, iar mama e o „tanchetă” și deci n-are cum să aibă opinii bune din start.
Cam ăsta e peisajul – suntem obișnuiți cu scenele, cu presupusul dintr-o privire, cu descoperitul unei unice probleme (hainele fetei) în loc să vedem tot contextul.
Doar acum, că a venit unul să spună explicit ce-i trece prin cap legat de minore, s-a scandalizat lumea. Pentru că atâta timp cât era vorba doar de „Hei, frumushik” și fluierături, era normal. „Asta e viața, asta e pedeapsa”. Colo e pedeapsa acestei lumi degenerate.
Sau nu. Poate că pur și simplu ar trebui taxate mai mult atitudinile care acum intră la „asta e pedeapsa”. Frate, nu mai fluiera pe stradă. Nu te mai apuca să claxonezi ca boul, pentru că oricum nu rezolvi nimic cu asta. Nu te mai duce să faci comentarii. Nu mai accepta asta de la prieteni. Atunci Colo ar fi un șoc, nu cineva care iese din grafic cu mitocănia.
Da’ deja o dau în discurs de feministă și SJW, știu.