Cum a luat-o razna JK Rowling
Nu știu dacă sunteți la curent cu ce mai face JK Rowling, cea mai bogată autoare de cărți de copii din lume. Momentan, a declarat la recensământul Scoției că religia ei este „credința în biologie”. Pe lângă asta, crede că foarte mulți bărbați se simt excitați sexual când se îmbracă în femei. Și mai crede și că bărbații vor să se îmbrace în femei ca să violeze femei în spații publice.
[Roxana bea o gură de ceai]
Probabil că vă întrebați cum s-a ajuns aici.
JK Rowling a avut o primă căsătorie care s-a terminat urât, cu abuzuri fizice și sexuale. Asta era înainte să publice „Harry Potter” și clar înainte să devină faimoasă. Între timp, fostul soț a dispărut din ochiul public și probabil și din viața ei, JK Rowling s-a căsătorit cu un bărbat care nu e foarte vizibil, dar de care se presupune că e de treabă și foarte ok cu succesul soției lui, iar Rowling a început să doneze bani în scopuri caritabile, printre altele și pentru organizații care ajută femeile abuzate în familie.
Până aici, numai lucruri bune.
În octombrie 2017, a dat like unui articol în care era vorba de persoane dintr-un grup cu „corpuri masculine” care sunt periculoși pentru femei și n-ar trebui să poată intra în baia femeilor. Pe de o parte, treaba asta a dat naștere unor întrebări de genul „e JK Rowling transfobă?”, iar pe de altă parte a fost primul semn al unei obsesii pe care o are și azi: că bărbații se camuflează în femei ca să aibă acces la spațiile feminine și să violeze.
În septembrie 2018, a dat like unui alt tweet în care femeile trans sunt „ca vulpile scăpate la găini” și că se „identifică ca găini”. În mod evident, tweetul respectiv sugerează că femeile trans sunt indivizi șireți și prădători sexuali… dar pe de altă parte, e destul de clar că în cazul de față „vulpile” sunt bărbații și „găinile” sunt femeile. E parte din retorica feminismului radical, conform căruia bărbații sunt agresori prin natura lor, iar femeile sunt pure și neprihănite. O puteți recunoaște și în opinii de genul „Dacă ar fi fost mai multe conducătoare femei, ar fi pace în lume” etc.
Chestiile astea, împreună cu alte păreri anti-trans și radical feministe, au dus la critici îndreptate împotriva ei și nu puțină ură. Și, chiar dacă condamn ura pe care o suferă toate persoanele faimoase din online în diverse momente, nu pot să nu remarc că nu e primul val de ură contra lui JK Rowling. La fel ca orice celebritate, a avut și detractori - printre care fanatici religioși care i-au ars cărțile deoarece conțin vrăjitorie. Nu știu de ce aici a luat-o razna, dar aș presupune că e vorba de o combinație între prezență online prea puternică (pe vremuri o găseai doar pe blogul propriu și nu puteai să interacționezi cu ea pe Twitter) și faptul că o parte din fani au fost dezamăgiți de ea - pentru că și cărțile, și JK Rowling au fost foarte neutre politic (pentru vremurile respective), o parte dintre fani sunt destul de progresiști și deci e normal ca o parte nu nesemnificativă să fie și pro-trans.
Vorbind de progresism. Odată cu schimbarea de discuții în politică și cu mai multă atenție la detalii culturale și nu numai, au început să existe critici și legate de reprezentarea minorităților etnice din cărți: Cho Chang cică nu ar avea un nume chinezesc foarte viabil, surorile Patil ar fi mai degrabă stereotipice, lupta lui Hermione pentru eliberarea spiridușilor de casă din sclavie e până la urmă abandonată pentru că spiridușii sunt „fericiți așa”… și așa mai departe. Ceea ce n-a oprit-o pe Rowling să pozeze într-o persoană progresistă. Întâi, după ce a terminat de scris „Harry Potter”, a spus că Albus Dumbledore e homosexual (lucru care nu e spus cu subiect și predicat în text; și nici măcar în seria nouă „Fantastic Beasts”). Când o actriță neagră a reprezentat-o pe Hermione pe scenă în piesa de teatru „Harry Potter și copilul blestemat”, JK Rowling a insistat că nu a spus niciodată că Hermione nu ar fi de fapt neagră în cărți. La un moment dat, începi să ai impresia că oricât ar vrea ea să pară (sau chiar să fie) deschisă către idei care i se par măcar declarativ nobile, rămâne conservatoare.
Deci suntem într-o situație în care JK Rowling e de stânga, DAR are niște obiecții. Și obiecțiile astea o duc într-o zonă în care începe să se împrietenească cu feminismul radical și să fie pe placul conservatorilor. Primește o grămadă de susținere, inclusiv publică, de la foarte mulți oameni care au o problemă politică cu persoanele trans și intră în horă. Începe să se lupte online cu indivizi trans, care sunt hărțuiți în numele ei.
Lupta continuă. Trei persoane trans protestează în fața casei ei, oamenii de pe internet îi spun că sunt dezamăgiți de ea. Unii o înjură. Se prinde atât de tare în discuția asta încât postează din ce în ce mai mult despre persoane trans. Problema bărbaților îmbrăcați în femei care sunt admiși peste tot pe unde n-ar trebui o obsedează - fie că e vorba de cineva care merge la închisoarea femeilor, fie că e vorba tot de băi, fie că e vorba de centre pentru femei abuzate, vede doar trans-trans-trans. Face mișto de formulări de genul „persoanele care menstruează”, caută să-și dea seama ce sportivi sunt de fapt bărbați (a dat-o în bară cu Imane Khelif, care a dat-o în judecată pentru hărțuire) și vorbește despre subiectul ăsta inclusiv cu oameni care nu au chef să-l discute. A scris cărți despre asta. Acum declară că religia ei e biologia.
Există un punct în care comportamentul devine exagerat, indiferent de cauză. Adică, știți cât îmi plac mie cărțile, nu? Și totuși n-aș declara că religia mea e „lectura” (și nu doar pentru că îmi displace cuvântul „lectură”). Și sunt sigură că nici Bill Gates nu ar zice că religia lui e programarea, sau Microsoft. Nici măcar adolescenții îndrăgostiți și luați pe sus de avântul tinereții nu prea spun că religia lor e iubirea. Asta pentru că suntem interesați de un subiect, nu obsedați de el.
Când simți că un subiect este extrem de important și covârșitor, e bine să faci un pas în spate. Să te uiți în jur. Și să iei o pauză. JK Rowling nu face asta. Nu are alt job și altă treabă, deci continuă să rămână în spirala asta în care totul e trans, trans, trans. Iar dacă pentru mine ideea că un bărbat ar putea intra la baia femeilor (indiferent cum ar fi îmbrăcat) e un fapt divers la care mă gândesc extrem de rar, pentru JK Rowling pare să fie o problemă zilnică. Dacă intră un bărbat peste ea în baie la mall? Și dacă e îmbrăcat în rochie? Și dacă atacă pe cineva?
Nu e un mod sănătos de a trăi, iar acum probabil că-i e și mai greu să iasă din ciclul ăsta, pentru că și-a dedicat o porțiune atât de mare din viață lui și cunoștințelor legate de el. Probabil că orice știre despre persoane trans care apare pe mapamond îi e trimisă direct de prietenii de aceeași opinie, mai ales dacă e negativă, întărindu-i confuziile și speriind-o și mai tare.
Nici nu știu dacă își dă seama că opiniile pe care le spune sunt jignitoare la adresa multor categorii. Că dacă percepi bărbații ca fiind inerent periculoși și gata să agreseze, ești cam misandrină. Că dacă spui că bărbații trans sunt preponderent femei autiste care nu știu ce vor, dai în autiști care s-ar putea să nu prea aprecieze faptul că îi consideră copii.
Dar pun pariu că există grupuri de interese cărora le place foarte mult de JK Rowling, pentru că e celebră, venită din zona progresistă și bogată. E genul de persoană cu care te porți foarte frumos ca să fie de partea ta și să te susțină în ceea ce faci. Iar ca să te asiguri că rămâne alături de tine, îi transmiți și că are dreptate în toate și că ți-e extrem de dragă, și îi transmiți și cât de răi sunt ceilalți, alimentându-i fricile.
Mă gândesc că, cu banii ei, ar fi putut face o mulțime de nebunii mișto - gen să readucă la viață curentul Art Nouveau. A ales în schimb să cadă într-o singură obsesie, iar fiecare știre despre ea e din ce în ce mai ciudată, până în punctul în care nu mai știi dacă e parodie sau nu.