Observ la unii din jurul meu o adevărată fascinație pentru gazon - mai exact, pentru cel de iarbă, care arată ca un covor uniform. Nu prea înțeleg care e plăcerea de a avea niște metri pătrați interminabili de iarbă pe care să trebuiască s-o îngrijești, s-o pigulești, s-o tai regulat și așa mai departe doar ca să arate ca într-o poză pe care ai văzut-o odată într-o revistă și nu mă miră că sunt unii care-și pun mochetă care seamănă cu iarba pe afară doar ca să nu mai aibă bătăi de cap.

Dar nu pot să nu mă întreb: de ce nu e trifoiul mai popular? E o plantă mult mai puțin pretențioasă, rezistentă la secetă, care arată bine și pe teren denivelat, e atât de micuț încât nu prea trebuie tuns, face floricele și oferă mai multă distracție pentru copii care pot să caute trifoiul cu patru foi. Și nu arată de parcă te-ai mutat la casă ca să ai grădină, dar ai fobie de natură.