Au trecut mai bine de două luni de când m-am apucat de facultate din nou, de data asta la Informatică Aplicată la Universitatrea Transilvania din Brașov, și am câteva observații și comparații de făcut.

Pe scurt, despre Japoneză-Engleză + masteratul de Studii Culturale Britanice versus Informatică Aplicată.

Gândire critică versus gândire inginerească

Evident, ambele facultăți predau materii și se așteaptă ca studenții să le învețe. Diferă însă ce trebuie să faci cu ce ți se predă.

La informatică, subiectele principale sunt matematica și informatica. Învățăm formule matematice și rezolvăm exerciții; învățăm algoritmi de bază și îi adaptăm pentru niște probleme (de exemplu, învățăm să căutăm elemente dintr-un șir și apoi e treaba noastră să adaptăm căutarea la diverse tipuri de șiruri; poate avem șiruri de numere, poate avem șiruri de cuvinte, poate avem alte șiruri).

Dificultatea constă în reținerea formulelor/principiilor și în găsirea metodelor corecte de aplicare. E o treabă foarte inginerească.

La filologie, subiectele principale sunt studiul limbii, studiul lingvisticii și studiul culturii.

Studiul limbii seamănă puțin cu studiul matematicii, în sensul în care înveți cuvinte și gramatică, apoi trebuie să le aplici pentru a comunica foarte specific anumite lucruri.

Studiul lingvisticii intră în modul de formare al sunetelor și limbilor, ajungând la niște idei generale despre cum arată limbile în general, cum se formează și care sunt principiile lor universale.

Studiul culturii presupune interacțiunea cu texte (literatură, eseuri) și atât învățarea despre perioade istorice, cât și producerea de idei proprii. Deja din primul an se așteaptă de la tine să scrii eseuri care să demonstreze că ești în stare să gândești și să ai o perspectivă proprie și bine argumentată asupra unor subiecte.

Diferența majoră e că la informatică primul lucru pe care înveți să-l faci e să execuți, iar la filologie primul lucru pe care înveți să-l faci e să argumentezi.

Plagiatul și frauda academică

Un lucru care descinde din ce spuneam mai sus e că la filologie plagiatul e păcat capital. Plagiatul e genul de lucru de care știai că se poate solda inclusiv cu o exmatriculare. Dacă ești la un nivel mai înalt decât ciclul de licență, plagiatul poate duce la pierderea carierei.

La informatică, acest lucru nu e valabil. Cursul de „Etică și integritate academică” e de fapt un curs în care se predă LaTeX - un limbaj foarte util care te ajută să tipografiezi referate și a cărui utilitate o înțeleg, dar… se predă doar LaTeX.

Singurul lucru care ni s-a zis la Info despre plagiat a fost să nu-l facem. Zero discuții despre ce este plagiatul, diferența dintre citat și citare, autoplagiat, când anume sunt necesare citările șamd.

Bănuiesc că la Info nu vom avea de scris prea multe lucrări, așa că nu s-a considerat necesar să aflăm cum anume trebuie ele scrise, dar chiar și-așa atmosfera e mult mai relaxată.

(La cursul de „Etică și Integritate Academică” avem de tipografiat niște texte cu formule, grafice, tabele și toate cele. Ni s-a spus că în cazul în care copiem tema unii de la alții nota primită va fi împărțită între toți cei care au copiat-o. Deci dacă e o temă de 10 comună pentru 5 persoane, fiecare primește un 2.

Într-o situație similară la filologie m-aș fi așteptat ca pedeapsa pentru copiere să fie mai degrabă o restanță.)

Dificultatea materiei

Nivelul de intrare e mult mai scăzut la filologie decât la informatică.

Ce vreau să spun e că la informatică e mult mai greu din anumite puncte de vedere decât la filologie. Sunt cursuri unde e posibil să nu pricepi nimic - și nu pentru că sunt într-o limbă străină.

Matematica e dificilă, ai formule de reținut, principii de aplicat, chichițe de rezolvat. Informatica e dificilă, de fiecare dată când crezi că ai o rezolvare e posibil să descoperi că ți-a scăpat un caz, sau că ai greșit un raționament undeva.

Filologia e, comparativ, mult mai simplă (în afară de partea de învățare efectivă a unei limbi, care e interminabilă la un moment dat). Poți să prinzi din zbor concepte și să le aplici. Chiar dacă nu înțelegi sau reții 30% din materie, ai șanse mari să înțelegi și să reții restul de 70%.

Cantitatea materiei

E greu de determinat. E mult mai mult de citit la filologie decât e la informatică - dar e mult mai ușor să citești. Ce atârnă mai greu? 4-5 cărămizi de romane, plus poezii, plus eseuri (de citit), plus informații despre istorie - sau 200 de pagini de algebră?

Modul de predare a materiei

La informatică e pentru executanți.

Chiar zilele astea am avut un curs de algebră despre vectori și baze. Eu n-am priceput mare lucru legat de ce e o bază și toate cele, iar la seminar eram în pom. În pauză i-am întrebat pe colegi dacă ei sunt mai ok - mi-au zis că da, începe să li se clarifice treaba.

Eh, în momentul în care i-am întrebat ce e o bază, mi-au zis că nu le e clar - dar știu cât de cât să o calculeze. O colegă îmi zicea că nici nu știe ce e cu vectorii, dar știe să calculeze dacă sunt liniar independenți și de mai mult de-atât n-are nevoie ca să treacă examenul.

Pe de o parte, are și ea dreptate. Pe de alta - hmmm… Este aceasta cunoaștere, sau e doar imitarea cunoașterii? Pentru mine ca filolog ar conta mai mult filozofia din spate, motivul pentru care bazele și liniar independența sunt concepte și care e utilitatea lor pentru matematică - dar nu știu dacă aceea e testabilă direct la un examen.

Utilitatea comparativă

Opinie nepopulară: nu văd o falie majoră între științe umaniste și științe exacte, ci doar accente puse diferit.

La filologie poți să treci ca rața prin apă și să imiți gândirea, iar la final să fii degeaba. Sau poți să înveți lucruri și să fii capabil să privești lucruri din diverse perspective, să faci o brumă de cercetare, să argumentezi și să te exprimi coerent.

La informatică poți să treci ca rața prin apă și să imiți înțelegerea, iar la final să fii degeaba. Sau poți să înveți lucruri și să fii capabil să rezolvi probleme folosindu-te de principii matematice (sau de altă natură) în așa fel încât să fii eficient și să creezi ceva util.

Amândouă îți permit să explorezi lucruri noi despre lume, să îți deschizi orizonturile și să intri în contact cu filozofia mai înaltă din spatele unor lucruri care par de bază - la filologie e mai evident, la informatică e mai ascuns.

…

Și cam atât pentru azi. Vedem mai încolo ce păreri mai am.