O oarecare oboseală

Nu prea sunt disponibilă zilele astea. În primul rând pentru că fac ce fac și ajung să nu pot să intru pe internet, sau să dau de conexiuni de te-apucă damblaua. Am avut probleme și cu telefonul, care a trebuit dus la reparat. În condițiile astea, ce era să fac?… Am plecat pe munte, prin pădure, de unde m-am ales cu febră musculară.

Diseară ajung în Cluj, unde sper la… nici nu știu la ce. Tehnologie care să funcționeze bine? (Dream on, dream on, dream on, dream ooooon) Momentan sunt pe un desktop superb, superb, unde Windows-ul e absolut sigur, în ciuda rezoluției, că ecranul calculatorului e lat. Nu e. Dar ferestrele îmi sunt uneori trimise undeva în extrema dreaptă (și inexistentă!) a ecranului, unde nu pot să le văd nici cât să le apuc.

Pentru cei care se întreabă cum poți să muți o fereastră pe ecran fără s-o vezi, doar din tastatură, e destul de simplu: alt+tab până ajungi s-o selectezi. Alt+spațiu. Dai „M”. O muți din săgetuțele de la tastatură.

Am scris primul capitol din ceea ce ar putea fi (sau nu) un fel de roman (poate). „Flight From Hell”, i-am zis. E distracția mea în clipa de față, un fel de poveste în care am aruncat tot felul de elemente care m-au amuzat pe mine când m-am apucat de scris. Descrieri mai artistice, o atmosferă apăsătoare, un umor ocazional cu tente negre, aruncat pe ici-colo ca un fel de trăsătură de pensulă caligrafică. Primul feedback pozitiv l-am avut când i-am povestit unei prietene despre ce e vorba și a zis „Poftim?!” Îmi place „poftim?”-ul ca reacție. Înseamnă că rezumatul e atât de dubios încât trebuie să verifici dacă ai auzit corect.

„Flight From Hell” e scris pentru Big World Network, care vor să facă o chestie foarte victoriană (mă rog, eu o văd ca fiind victoriană) – anume să publice câte un capitol pe săptămână din fiecare poveste pe care o au în curs de desfășurare. Ei spun că e „stil serial de televiziune”. Eu rămân la „victorian”, pentru că pe vremea aia se făcea mișcarea asta. Mi se pare o idee mișto și vreau să văd dacă suntem pe aceeași lungime de undă cu ideile. Ar fi simpatic să fim.

De fapt, am mai multe idei pentru povești care se întâmplă în lumi destul de întunecate și morbide. Poate pentru că mi s-a spus de atâtea ori că sunt „demoniacă” (de ce demoniacă?! După cum întreba o prietenă, ce are cuvântul „demonic” de nu e bun, de ce trebuie să fie mereu „demoniac”?) și acum mi se îndreaptă des gândurile înspre o mitologie semi-creștină, sau pe direcția biblică și derivată din zonă (tocmai le-am răpit musulmanilor un înger, pentru utilizare proprie; arhanghelii creștini sunt foarte passee, sunt pe toate drumurile și eu aveam nevoie de un relativ anonim). În plus, mă uit la serialul „Supernatural” și au folosit prea puțin posibilitățile legate de alte lumi. Iadul și Purgatoriul sunt prea simpliste și lipsite de o noimă clară, așa că s-a speculat pe marginea serialului despre diverse aspecte care ar fi putut fi (dar n-au fost).

Mă rog, „Flight From Hell” e doar pentru Big World Network. Dacă nu le place, îl las baltă la primul capitol, probabil. Dacă îl preiau, atunci să scriu un scurt capitol/săptămână e ok.

19 GB de cursuri care se transferă interminabil pe un hard extern…. come on, sweetheart, move!

Parcă aș mai scrie ceva. Sau… poate niște învățat. Am tot urmărit un marshmallow printr-o cană de cacao și am scris pe-aici. E momentul să mai și fac ceva.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *