Cuvintele lunii

Acum ceva vreme îmi pusesem ca status pe Facebook ceva gen „I’m procrastinating.” Bine, probabil că era mai mult în statusul ăla, dar cam asta era ideea. Și mi-am văzut de treaba mea.

După câtva timp, nu știu ce am mai făcut și ce-am mai zis, dar iar am zis-o de față cu mama: „I procrastinate a lot.”

Mama s-a foit, s-a învârtit, nu știu ce-a făcut. Până la urmă și-a luat inima-n dinți și a venit la mine hotărâtă, gata să dea pieptul cu marele adevăr ascuns în spatele acestei activități dubioase: ce înseamnă porc… proc… poc… cuvântul ăla care pare să fie porcos?!

I-am zis. S-a luminat toată la față. „Aaaaa…. Tergiversezi!”

A fost rândul meu: „Poftim, ce fac?!”

„Tergiversezi!”

Mie-mi suna a ceva birocratic. Până la urmă am întrebat și eu ce e cu tregi… tergi… tegi… chestia aia cu iz de hârțogăraie. Și când mi-a zis, am zâmbit larg. În sfârșit, eu și mama vorbeam aceeași limbă!

Azi:

tip: maine tot scrii sau te joci ?
eu: nu stiu inca
tip: si ce factori te-ar influenta sa iei o decizie ?
eu: cat de tare tergiversez 😀
tip: fata de cine ?

Și am zis, aha! Alt neinințiat în misterele acestei activități dătătoare de ocupații neobișnuite!

Oameni buni, cuvintele astea sunt extrem de importante. O să vină o vreme când o să-mi mulțumiți că le știți. To procrastinate = a tergiversa = a trage mâța de coadă.

Dacă tot nu facem nimic util, măcar s-o spunem mândru, țanțoș și cu un aer mistic de birocrație pervertită.