Cine mai sare în trenul cu Roșia Montană

Ieri, azi și pe 1 octombrie, George Adamescu îmi trimite scurt metraje cu Roșia Montană. Uite unul:

Ce-i drept, el avea un documentar mai vechi pe tema asta, așa că n-a sărit acum în barca asta. Chiar crede, la fel cum crede în Gregorian Bivolaru și în faptul că leagănul civilizației e în România.

Și s-ar putea ca la fel de sincer să creadă și MISA, că și ea s-a pus împotriva Roșiei Montane (până și pe site-ul oficial).

Chestia asta spune două lucruri, ambele la mintea cocoșului:

1. Faptul că ai o poziție ecologistă și că vrei să salvezi oameni pe o direcție gen Roșia Montană nu înseamnă că ești băiat bun în toate direcțiile. Cum e, George, mai filmezi femei goale pe câmpuri și le spui „freacă-te, freacă-te”, sau ți-ai găsit altă ocupație la Costinești?

Mai sunt și alții, și mai răi. Sau, după unele zvonuri, mult mai răi. Persoane care s-au alăturat protestelor din tot felul de motive, sau care sunt împotriva protestelor, tot din varii motive. Unii vor să pice capitalismul, alții spun că sărăcia nu ucide. Uniți, salvăm… Poate că e adevărat. Dar diviziunea pro/ne-pro a fost cam isterică de la bun început. La fel ca în cazul referendumului de anul trecut, se lasă cu țipete și injurii, când cei care țipă și se-njură au probabil mai multe în comun unul cu celălalt decât cu alți membri de tabără, pe care-i apără din instinct de apărare a echipei proprii. Și pe care aliați, într-o lume fără prăpastia RM sau cea B/P, i-ar considera idioți, respingători, ipocriți sau ce-o mai fi.

2. Faptul că vrei să faci o chestie bună și că servești o cauză nobilă nu înseamnă că ai automat și talent. Ceea ce explică atât de multe din o grămadă de direcții, zău…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *