Cafea la plic cu zahăr brun și un strop de nesinceritate
Ieri a fost Ziua internațională a cafelei, sărbătorită în multe țări, printre care păsămite și România. Lucru pe care l-am aflat ieri seară, după multe peripeții.
Nu am nevoie de o cafea ca să mă trezesc dimineața, dar parcă merge una, ca să am ce să las să se răcească lângă laptop până lucrez. Mai ales într-o zi întunecată și ploioasă de te apucă tristețea existențială. Așa că, deoarece espressorul casei curge din toate încheieturile, face urât și a fost scos din uz până la înlocuire, am decis să-mi fac o cafea la ibric.
Nu prea sunt eu mare expertă, dar o fac cam cum recomandă idaho și de obicei e ok. De obicei. Ieri am urmat pașii obișnuiți, dar când am turnat-o în ceașcă am dat de o poșircă inimaginabilă. Nu știu ce i-am făcut, ce nu i-am făcut, dar era genul de cafea pe care nu le-o dai decât dușmanilor, cu precizarea că e o rețetă exotică – ca să-i vezi cum se chinuie s-o aprecieze.
Deci, o dată ca niciodată, am aruncat cafeaua și mi-am zis că n-are sens să mai fac una, că poate iar o distrug. Am coborât la magazinul local, am înșfăcat patru pliculețe de cafea instant și le-am adus acasă.
N-am mai băut așa ceva de acum doi ani când am mers în Turcia, iar pre-Turcia cred că am mai încercat prin facultate, așa că mi-am studiat prada cu interes. Am văzut că, pe lângă tot felul de alte substanțe dubioase, conțin 60-70% zahăr, ceea ce, ok, le face să fie Cola-urile cafelelor.
Însă surpriza a venit de la Nescafe 3 în 1 cu zahăr brun. Să ne înțelegem, eu n-am luat plicul ăsta pentru că e mai „sănătos” decât altele (dacă vreau sănătate mănânc un broccoli, nu zahăr brun), ci de curiozitate. Dacă e să fiu nebună, măcar să fiu până la capăt.
Hai să vă transcriu lista ingredientelor: zahăr (41,7%), sirop de glucoză, ulei vegetal total hidrogenat din sâmburi de palmier, zahăr brun (10,4%), cafea instant (8,9%), corectori de aciditate (citrați de sodiu, fosfați de potasiu, polifosfați), proteine din lapte (0,9%), zahăr caramelizat, sare, emulgatori ([…]), aromă. Poate conține urme de varietăți de nuci. *Produsul conține o combinație de zahăr brun și zahăr alb.
Da, sună ca lista de substanțe din laboratorul de chimie, dar știam că așa o să fie. La ce nu mă așteptam însă a fost bucata asta de listă: zahăr (41,7%), sirop de glucoză, zahăr brun (10,4%), zahăr caramelizat. Număr acolo 4 tipuri de îndulcitori/zaharuri, dintre care doar unul e zahărul ăla brun căruia i se face reclamă pe plic. E de patru ori mai mult zahăr alb în chestia asta decât zahăr brun.
De ce, mă, de ce? Asta nu înțeleg. Da, zahărul brun e mai scump și lumea nu simte neapărat diferența, dar tu, Nescafe, ai zis că faci cafea solubilă cu așa ceva. Nu te-au luat cumpărătorii la bătaie că vor ei neapărat, nu există probleme de dizolvare a zahărului brun în apă sau de învechire mai rapidă decât în cazul zahărului normal. Știi că lumea crede că ai pus zahăr brun în loc de zahăr normal și că doar nebunii ca mine se uită pe lista de ingrediente. Deci, de ce te prefaci că nu știi și fluieri inocent cu „zahăr brun” scris mare pe plic?
Bine, nu că m-ar interesa pe mine prea tare. Tocmai mi-am turnat pliculețul respectiv într-o cană, am trântit apă fierbinte peste și acum mă mai uit o dată la espressoare, să văd dacă găsesc ceva bun, ca să nu mai ajung la instante mulți ani de zile de acum încolo. Sau, Doamne feri, la poșirca din ibric de ieri (m-o fi atins magia neagră a dușmanilor cu cafeaua aia, că altfel nu-mi explic cum a ajuns atât de proastă).