Roxana-Mălina Chirilă

Plictisitorul Black Mass

Tags:

Black Mass e un film cu gangsteri. E un film care are atâția gangsteri încât nu-și mai bate capul să aibă o poveste care să mă prindă sau personaje de care să-mi pese. Gangsterii bat apa în piuă despre loialitate, ceea ce generic, foarte generic și după ce e generic, continuă să fie generic.

În afara faptului că sunt generici, gangsterii nu au nimic care să-i recomande neapărat, așa că mi-a fost greu să-mi amintesc cine era victima ucisă recent pe ecran și ce-a făcut. În afară de un caz, în care au precizat clar clar că victima era un idiot care s-a îmbătat și care a vrut să se ia la bătaie cu șeful. (ah, ăla!) Scenele seamănă între ele și seamănă și cu scene din alte filme de gen, până când a ajuns să-mi pese nici cât negru sub unghie de ele.

Teoretic, filmul e povestit de diverși care au avut de-a face cu șeful gangsterilor, Jimmy Bulger (Johnny Depp). Dar e ușor să uiți cine vorbește, că oricum vezi scene pe care mărturisitorii ăștia n-aveau cum să le știe.

De exemplu, Jimmy, Marele Gangster, are un frate care e senator (Benedict Cumberbatch) și un vechi prieten din copilărie, care e agent FBI și care a sosit în oraș ca să prindă gangsterii adverși, așa că face o alianță cu Jimmy. Ceea ce ar suna interesant, ca poveste, dar filmul merge cam așa: Jimmy Bulger e dubios. Se enervează pe cineva, îl omoară. Se enervează pe altcineva, îl omoară. Se enervează… Ați prins ideea. Totul e mai mult o crimă brutală, cu ceva poveste printre crime, dar atât de cenușie încât pur și simplu nu mi-a mai păsat.

Totul e urât în film, inclusiv Johnny Depp, care e urâțit probabil ca nu cumva să spună cineva că un criminal poate avea orice fel de calitate. Și în ciuda faptului că probabil că face ceva bani din gangsterism, care la început de film pare să trăiască cu maică-sa?… Wtf. Nu știu, la un moment dat pe la început de film s-a întors acasă după o noapte de gangsterit și l-a luat maică-sa la jucat cărți. Și fratele senator se învârtea pe acolo, cu aerul cuiva care-și ia ceva de mâncare din bucătărie și se simte ca acasă. Mai încolo în film, însă, reiese că gangsterul are gagică și copil, iar senatorul e căsătorit, are nouă copii (?…) și locuiește cu nevasta. Probabil că și-a dat seama și filmul că e penibil să fii gangster/senator și să locuiești la mama.

Dar recunosc că-mi cam pica capul de somn de la plictiseală, așa că nu mi-e prea clar dacă s-a specificat că amândoi erau băieți conștiincioși care țineau la mama și dacă se presupunea că empatizez în vreun fel cu vreo victimă – în vreo două cazuri nici nu mi-era clar dacă ar trebui să recunosc mortul. Crimele de pe ecran au avut asupra mea același impact pe care-l au morțile furnicilor din curțile vecinilor.

Am tot așteptat să devină mai interesantă povestea, dar mi-am dat seama cât de anost e filmul în clipa în care lui Jimmy i s-a îmbolnăvit fiul de școală primară și a ajuns în comă la spital. Nu mi-a păsat, așa că mi-am luat lucrurile și am plecat din sală.


Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |