Articolul din Huffington Post, varianta în română

Alaltăieri pusesem pe blog articolul din Huffington Post despre MISA – dar doar în engleză, că era disponibilă doar varianta aia. Între timp prin știri au apărut diverse variante traduse, așa că nu mă mai chinui să traduc eu. O postez pe cea de pe agentia.org, pentru că:
1) pare o traducere ok,
2) mai au și alte articole despre MISA pe acolo și sunt interesați de problemă, deci aveți ce găsi pe site. Chiar dacă stilul e uneori puțin cam prea de cancan pentru gustul meu.

Câteva cuvinte înainte: e clar pentru tot cititorul român că sunt niște mici inadvertențe prin articol. De exemplu, marșurile pentru MISA și Bivolaru au fost făcute de cei din MISA, nu de tot poporul. Gregorian Bivolaru n-a fost considerat niciodată erou la scară largă (vreau să spun că populația României nu i-a cântat ode). Și în plus, s-ar cam înțelege din articol că oamenii ar fi mărșăluit pe străzi pentru dreptate înainte de Revoluție, ceea ce e destul de clar că nu s-a întâmplat.

În ciuda problemelor de genul ăsta, însă, e un articol destul de bine documentat. Yogaesoteric.net, site-ul oficial al MISA, spune că Huffington Post ar fi un fel de blog minor și că jurnalistul s-ar fi informat doar de la Cecilia Tiz, ceea ce nu e prea adevărat.

În ce privește prima problemă, Huffington Post e unul dintre marile ziare online – e al 80-lea site ca trafic din lume (conform site-ului Alexa) și are un număr de premii la activ. Iau informațiile astea de pe Wikipedia, dar văd și un Pulitzer pe acolo.

În ce privește a doua problemă, eu văd că vorbește de mai mulți foști membri, nu doar de Cecilia Tiz, și de niște investigații proprii.

Articolul de pe agentia.org îl găsiți aici.

Huffington Post, amplu articol despre MISA. Secta porno își stabilește o bază în SUA

Își spune „Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut” – sau MISA – și s-ar spune că e cea mai mare mișcare de „yoga” din Europa, cu aproximativ 40,000 membri în mai mult de 12 țări. Dar de fapt este un cult periculos al personalității al cărui „conducător spiritual suprem,” Gregorian Bivolaru, a fost acuzat că a constrâns sau a sedus sute de femei vulnerabile pentru a le convinge să facă filme porno hardcore, să-și abandoneze soții și în unele cazuri să devină striperițe și prostituate – toate în numele „eliberării” corpului feminin și al aducerii membrelor MISA într-o comuniune intimă cu „Zeița Divină”.

La prima vedere grupul poate părea o fraudă evidentă, sau chiar criminală. Dar a scăpat până acum de pedepse legale în parte și pentru că Bivolaru, care a fondat MISA întâi în țara sa natală România, a fost persecutat sub regimul comunist. Timp de ani de zile, mulți dintre compatrioții săi, inclusiv membri influenți ai elitei românești, precum și grupări dedicate drepturilor omului, cum ar fi Amnesty International, l-au tratat pe Bivolaru ca pe o „victimă” ce merită apărată. Mii de români au mărșăluit și au protestat în numele MISA-ei și după ce regimul comunist s-a prăbușit și noile autorități au decis totuși să-l aresteze – de data aceasta, fiind acuzat de ilegalități sexuale – Bivolaru reușit să scăpe din închisoare și a ajuns în Suedia. Acolo, după ceea ce multe persoane neimplicate în proceduri consideră o investigație de ochii lumii, a primit azil politic de la guvernul suedez.

S-ar putea să nu aflăm niciodată întreaga întindere a presupuselor activități ilegale ale MISA. Însă, pe baza mărturiilor din partea celor care au plecat din grup – prezentate prima oară pe site-ul exmisa.org – dezvoltarea organizației MISA seamănă cu cea a altor secte yoghine, mai notorii. Unul dintre premergătorii evidenți este mișcarea din jurul misticului indian Bhagwan Rajneesh („Osho”) care a înflorit la sfârșitul anilor ’80, chiar atunci când se puneau bazele MISA-ei. Bivolaru, la fel ca Rajneesh, a spus că are un mod special de a comunica cu Sursa Divină care îi conferă puteri Divine, inclusiv capacitatea de a transmite energie și înțelegeri telepatice prin adunări în masă și ”conexiuni” virtuale care par să aibă ca scop să-i convingă pe discipolii MISA să-și abandoneze voința și identitatea – și în anumite cazuri, economiile de-o viață – iubitului lor „guru”.

Dar Bivolaru nu este doar un imitator al lui Osho. În timp ce premergătorul lui a creat un mediu sexual obscen, Bivolaru este poate unic atunci când pune un așa-zis erotism „tantric” în centrul teologiei sale de grup, sugerând că toate inhibițiile umane, în special cele feminine, trebuie îndepărtate pentru a-i permite spiritului Divin să înflorească.

Cei care au părăsit grupul și și-au depus mărturiile care stau la baza unui caz penal care încă este judecat în România, spun că MISA recrutează de obicei tinere, deseori încă adolescente, și le promite o viață spirituală mai bună. Prezentarea inițială sugerează că femeile vor învăța „yoga ezoterică” și vor ajunge să trăiască într-o „mișcare” mai mare care le va îngriji într-un mod în care familiile lor n-o pot face. După ce sunt separate însă de cei dragi, membrele devin din ce în ce mai susceptibile la presiunea de grup din partea membrilor MISA care au o vechime mai mare și sunt încetul cu încetul convinse se implice într-o serie de angajamente personale compromițătoare, care frecvent sunt întărite de contracte scrise despre care membrii cred că au putere legală. Uneori presiunea – și amenințările – sunt mult mai clare, dar în ciuda îndoielilor și nemulțumirilor crescânde, multe se simt prea vulnerabile ca să „evadeze”, spun cei care au plecat.

În zilele de început ale MISA, conform acuzațiilor aduse în fața procurorilor români, se știa că Bivolaru și locotenenții săi șefi se implicau în sex cu minore, unele tinere adolescente. (De fapt, Bivolaru însuși și-a luat ca amantă și soție surogat una dintre acele adolescente, care încă îl acompaniază). Însă pe măsură ce grupul a crescut în Scandinavia și în Marea Britanie și a devenit mai cunoscut – și mai notoriu – se pare că a devenit și mai prudent în ce privește respectarea limitelor de vârstă tradiționale. Totuși, scopurile MISA și modul de funcționare par să fie în continuare recrutarea și sexualizarea activă a membrilor de sex feminin, atât pentru plăcerea lui Bivolaru și a cercului său intim, cât și, chiar mai important, ca metodă de a genera finanțe auxiliare la scară largă pentru grup, spun cei plecați.

De exemplu, o activitate importantă din MISA – pe care grupul o descrie eufemistic „karma yoga”, sau serviciu – implică trimiterea tinerelor membre MISA în Japonia și în alte țări pentru a lucra ca dansatoare la bară și striperițe. Femeile sunt ținute de obicei închise în case, la grămadă, iar activitățile lor sunt strict controlate, spun foștii membri. Se spune că cei din conducerea MISA în general le confiscă pașapoartele, lăsându-le deci fără vreun mod practic de a scăpa. Sub termenii contractelor, toate fondurile primite din aceste activități trebuie să fie oferite MISA-ei. Femeile dansează și primesc bacșișuri, dar conform unei acuzații din 2004 din România, se așteaptă de la ele și să le facă favoruri sexuale celor care le cer aceasta. Conform mărturiilor publice, unele femei au lucrat ca striperițe din nou și din nou, deseori întorcându-se în Japonia pentru perioade repetate care durau luni, sau chiar ani.

O altă activitate și mai importantă și publică a MISA-ei constă din două tabere anuale, primăvara și vara, care se țin pe coasta românească, la malul Mării Negre. Aceste activități sunt deschise membrilor MISA obișnuiți, dar sunt și o cale prin care grupul recrutează membri noi. Noii veniți la aceste adunări trebuie să ofere poze proprii în costum de baie, precum și dovada că nu au boli sexuale înainte să li se permită să participe. Conform mărturiilor, conducătorii MISA folosesc apoi aceste „cereri” pentru a judeca potențialele cuceriri sexuale și pentru a decide pe cine să abordeze pentru a se implica mai mult în activitățile MISA mai puțin cunoscute public, cum ar fi concursul de frumusețe „Miss Shakti” în care participantele sunt nude și care în anii precedenți a implicat sex în direct pe scenă, precum și turnarea de filme porno hardcore pentru vânzarea pe piețele europene, deseori fără ca participantele să știe aceasta și de cele mai multe ori fără să le compenseze material.

Unul dintre cele mai cunoscute filme porno ale MISA, “Water Ecstasy”, prezintă viziunea destul de stranie a lui Bivolaru că femeile – și iubiții lor – pot să atingă stări înalte de conștiință spirituală prin ceea ce sunt de fapt „jocuri cu urină”, sau ceea ce MISA numește „orgasm urinar”. Filmele arată de obicei femei voluptoase și puternic machiate, care seamănă cu zeița hindusă Shakti, înconjurate de unul sau mai mulți bărbați, angrenate jucăuș în diverse forme de preludiu sexual. În unele filme, un amant o convinge blând pe „zeiță” să urineze în gura lui. În altele, perechi de amanți se angrenează în sex ritualic supervizat de un gardian spiritual – însuși Bivolaru, se pare – care le revelează „scopul” Divin și înțelesul acțiunilor lor.

Mulțumită expunerilor din trecut, inclusiv muncii foștilor adepți care au devenit bine cunoscuți, cum ar fi Cecilia Tiz, precum și mulțumită unui documentar finlandez din 2005, Partea Întunecată a Unui Cult Tantric, activități ca acestea au crescut presiunea asupra autorităților române de a reacționa mai agresiv împotriva lui Bivolaru și a locotenenților săi de top, dintre care mulți sunt femei. Însă MISA, cu ajutorul unor prieteni sus-puși din Europa, a arătat o putere remarcabilă de a rămâne în picioare. În 2008, Alianța Europeană de Yoga și Federația Internațională de Yoga au exclus MISA, numind-o un „front de afaceri” ilicit. Răspunsul MISA? A creat o federație europeană de yoga separată și concurentă, care este compusă din organizațiile sale membre din țări ca Danemarca sau Marea Britanie și a început să-și sponsorizeze propriile conferințe internaționale pentru a-și reclădi imaginea. Mai devreme anul acesta, Bivolaru a reușit să scape de o parte din acuzațiile originale aduse de autoritățile române, chiar când niște membri MISA, inclusiv un grup de staruri porno europene binecunoscute, conduse de Mihai Stoian, unul dintre ajutoarele de vârf ale lui Bivolaru, erau date afară din India de Sud pentru că făceau filme porno explicite în mod ilegal.

De fapt, chiar și atunci când criticile împotriva MISA s-au înmulțit în alte locuri, membrii vechi ai MISA au reușit să se instaleze în câteva orașe din Statele Unite în speranța că vor profita de industria yoga a Americii, care se află în creștere și nu este nereglementată. La fel cum a făcut Osho în Oregon în anii ’80 cu rezultate dezastruoase, agenții MISA au ales intenționat orașe mici și mijlocii (Glendale, Arizona și Des Moines, Iowa) și metropole regionale (Las Vegas, Nevada și Atlanta, Georgia) departe de centrele aglomerate ale industriei yoga cum ar fi Los Angeles sau New York, probabil unde pot, încet și fără să fie supravegheați prea tare, să recreeze genul de comunități „tantrice” sectare pe care le-au creat întâi în România și într-un număr de țări europene în care MISA operează sub mai multe nume (de exemplu, NATHA în Danemarca și TARA în Marea Britanie, ca să numim doar două).

Conform propriilor mele investigații pe teren, făcute acum doar trei luni, MISA a început deja să recruteze femei americane pentru a participa în același gen de activități dubioase care au dus la acuzații penale împotriva lui Bivolaru și a locotenenților săi de top în România. Și au făcut aceasta fără cunoștința autorităților federale din SUA și cu binecuvântarea tacită a Yoga Alliance din Virginia, care le-a oferit câtorva „profesori” MISA de top un „certificat” formal pentru a preda „yoga”. Conform lui Tiz și surselor ei, două dintre profesoarele MISA mai binecunoscute, Ileana Ștefănescu și Ofelia Mohr, care au fondat grupurile din SUA ale MISA doar acum trei ani, sunt amândouă participante binecunoscute în extravaganțele de vară ale MISA din România. Și totuși ele par să vină și să plece după cum doresc și să lucreze fără supraveghere în SUA – și într-adevăr, ca MISA în alte locuri, cu o anumită libertate.

Sunt vreunii din „yoghinii” MISA cu adevărat vinovați de vreo ilegalitate? Rămâne a fi demonstrat legal, bineînțeles. Dar existența MISA-ei – și toleranța și chiar favoarea de care continuă să se bucure – sugerează că, în lumea yoga din ziua de azi, limita dintre explorarea spirituală și sexuală autentică, pe de o parte, și exhibiționismul sexual pornografic și exploatarea sexuală crasă s-a șters. MISA continuă să se implice în activități sexuale dezgustătoare și ilicite, unele dintre care seamănă leit cu traficul sexual global. Dar cu Bivolaru ascuns în siguranță în Suedia și cu autoritățile române clar divizate, nu e clar dacă cineva e autorizat să-i pună punct sau măcar să o oprească din creștere.

Și ce se petrece cu Statele Unite? În clipa de față nu există nicio organizație clară de yoga și nici vreun grup de organizații care să fie un sprijin în aceste probleme. Yoghinii americani, inclusiv femeile care domină puternic pozițiile de profesori, s-au opus constant încercărilor autorităților publice de a interveni în problema antrenării profesorilor de yoga și încercării de a impune instrucțiuni despre reglementarea sau taxarea yogăi. Anarhia neregulată a mișcării yoga poate că-i garantează libertatea în fața controlului excesiv din partea statului. Dar după cum demonstrează cazul MISA, poate de asemenea și să funcționeze ca o „cuvertură” largă care slăbește responsabilitatea publică și controlul industriei yoga, ceea ce poate face ca sute sau poate mii de femei vulnerabile să fie puse într-un pericol mai mare de abuz și exploatare. Trebuie că frăția yoga valorează mai mult decât atât.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *