Roxana-Mălina Chirilă

A fost arestat Gregorian Bivolaru

Am auzit că azi a fost arestat Gregorian Bivolaru, la un târg de carte (sau de carte veche?) din Paris. Prima oară am crezut că e un banc, că iar au dat un rateu jurnaliștii noștri, dar articolele, sărace în informații cum sunt, sunt ilustrate cu o poză cu el arătând ca un moșulică ramolit.

E o veste pe care nu mă așteptam s-o aud. Sigur, _se știa _că e la Paris – se știa de multă vreme. _Se știa _cam pe unde merge, pentru că era vizitat de multă lume și nu se ascundea foarte tare. _Se știau _multe, dar de făcut nu se făcea nimic.

Se spunea că ar avea conexiuni politice – țin minte că în 2004 la cursurile de yoga instructorii insistau să fie votat Băsescu, se făceau meditații de susținere a lui Băsescu pentru a deveni președintele țării. La următoarele alegeri, direcția oficială era cu Geoană, dar absolutul e suprem, așa că unii au votat în continuare cu Băsescu (problema când ai cursanți cărora le descrii viața în alb și negru e că trebuie să-ți pregătești din timp inversările de paradigmă, lucru care n-a fost făcut la Băsescu vs. Geoană).

La un moment dat niște yoghini făceau parte dintr-un partid – nu mai țin minte exact cine erau și ce voiau (parcă locuri în parlamentul european), dar știu că se plimbau pe la cursuri să strângă semnături și să-și asigure voturi. [completare: nu mă refeream la tevatura recentă cu Dacian Cioloș. În 2008 se promova la curs Partidul Inițiativa Națională, în care erau mai mulți yoghini].

Iar când ai o armată de femei care dansează la bară sau prestează servicii de videochat, banii vin destul de ușor. Nu știu cât costă un apartament la Paris, dar nu m-ar surprinde să-i fi rămas și lui niște sume frumușele de bani, care pot fi folosiți într-o mulțime de moduri, mai ales dacă cineva vrea să-și păstreze libertatea.

Așa că am râs puțin, cinic, când am auzit recent că e pe lista cu infractorii cei mai căutați de Interpol. Și am așteptat, cu răbdare, să aud vești nu despre prinderea lui, ci despre moartea lui. Zvonurile despre sănătatea lui nu sunt excelente și mă întrebam, ușor morbid, ce urma să-l răpună. Mă întrebam dacă MISA avea să fie distrusă în urma dispariției punctului ei central, sau dacă avea să fie târâtă înainte de un urmaș șiret și ambițios, gata să fie considerat încarnare a lui Dumnezeu (sau profet ce vorbește cu maestrul mort, de ce nu?) și să preia întreaga afacere.

Încă privesc cu scepticism știrea – nu a fost acuzat de foarte multe în urma proceselor. E manipulator, e mârșav, e un om fără de care lumea ar fi mai bună, dar din păcate (și din fericire) astea nu sunt infracțiuni pentru care poți fi aruncat în închisoare. A convins mai mulți oameni să apeleze doar la medicina alternativă, chiar și în cazuri în care aveau boli grave, cum e cancerul – și când au murit a dat din umeri. Habar n-am dacă e infracțiune; dacă e, n-a fost acuzat pentru ea.

A convins multă lume să-și dedice timpul și energia pentru el și MISA, atât în moduri mai morale (construirea clădirilor misane, ținerea cursuri de yoga, traducerea de cărți), cât și în moduri mai imorale (dansurile la bară și videochat-urile de care ziceam mai sus) – și cei care și-au dat seama ulterior că nici el, nici MISA nu fac două parale au rămas cu ochii în soare, cu CV-ul gol și cu o situație materială mai precară decât ar fi fost altfel. Prinde orbul, scoate-i ochii.

Rămâne, deci, condamnarea pentru „act sexual cu un minor”. Măcar atât. Aștept să văd ce se mai întâmplă.

Până atunci, fac piruete ca un compas fericit. Măcar nu mai e intangibil, pierdut undeva pe harta Europei.


Distribuie: | Mastodon | Facebook |

Comentarii: e-mail | facebook |