Școală și teme.

Zilele trecute ziceam că părinții se îngrozesc de probleme destul de simple de matematică de clasa a cincea. „Trebuie mai simplu!” spuneau părinții. „Trebuie mai ușor! Să nu ne mai chinuim copiii!” Așa că explicam că prinde bine și matematica asta la ceva.

Acuma văd problema inversă: Ministrul Educației a propus  să se limiteze temele în așa fel încât elevii de clasele 5-8 să nu învețe mai mult de 8 ore în fiecare zi lucrătoare – adică să nu aibă mai mult de 2 ore de teme, dacă au 6 ore de școală. Îmi sună logic și ideea asta, pentru că țin minte că atunci când aveam o grămadă de teme începeam să le neglijez în masă – aveam și eu o viață de trăit, cărți de citit, sport de făcut.

Dorin se întreabă de ce mai există teme și de ce e nevoie de atât de multe – să fie cumva prost sistemul școlar și să trebuiască să se lucreze la chestia asta? Și vin alții și îi spun că în clasa de 30 de elevi nu apucă profesorul să se ocupe de toți și că oricum elevii nu se spetesc cu învățatul la școală, mai mult învață acasă.

Am stat și m-am gândit la treaba asta și am ajuns la o concluzie: dacă mersul la școală e aproape inutil pentru cei buni, pentru că ei oricum învață acasă – și e insuficient pentru cei slabi, pentru că nu e timp de ei la clasă, soluția e simplă și evidentă.

Elevii trebuie scutiți de la toate materiile la care au medii de 9 și de 10. Ești geniu la matematică? Dai pe la școală doar la lucrări și ca să fii ascultat, ca să se asigure școala că rămâi la nivelul respectiv, în rest îți poți vedea de treabă acasă. Ești super-bun la română? Idem. Ești geniu și ai toate materiile în afară de geografie la degetul mic? Păi nu ești silit să vii la școală decât la geografie. Iar elevilor le place să chiulească atât de mult, încât poate că s-ar strofoca să-și câștige dreptul ăsta.

Sistemul e cel care li se aplică momentan olimpicilor care se pregătesc la o materie sau alta – doar că ei au voie să lipsească de la toate orele. Le mai scădem din privilegii, ca să nu chiulească de la română ăla care nu știe cum se scrie „Sadoveanu” și gata. Așa, profesorii rămân în clasă cu mai puțini elevi, pe care au timp să-i ajute să devină de 9 și de 10.

Singura chestie ar fi cu religia, acea materie la care nu învață aproape nimeni, dar la care aproape toată lumea are 10 din oficiu. Practic, materia s-ar autodesființa. Dar, pe de altă parte, noi n-am prea făcut religie în liceu pentru că profesorul vorbea de unul singur, ne punea doar note de 10 și toți plecam la cafea la ora lui – am mai rămas eu de câteva ori ca să mă asigur că nu spune nimic interesant, nu spunea, n-a fost nicio pierdere.

Și cu asta, gata. Am împăcat și capra, și varza. Echilibrul perfect a fost atins. Mai lipsesc doar manualele bune, după care să poți învăța singur acasă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *