Câteva scurte cu femei din Turcia
Vecina de lângă casa mătușii ne-a cerut voie să intre pe balconul nostru de la bucătărie ca să-și tragă niște fire de-alea de întins rufe de la noi la capătul opus al balconului ei.
Vecina de lângă casa mătușii ne-a cerut voie să intre pe balconul nostru de la bucătărie ca să-și tragă niște fire de-alea de întins rufe de la noi la capătul opus al balconului ei.
Ceea ce am eu este un blog. Cuvântul vine de la „web log” = jurnal/înregistrare pe web. Un blog e un tip de site pe care se scriu articole/postări (de un autor sau mai mulți), dispuse de obicei cronologic. În cazul de față, eu sunt șefa, tiranul, șeful absolut. Scriu ce vreau și postez idem. Blogul meu permite interacțiuni destul de libere pentru că oricine poate comenta și moderarea e foarte relaxată. Dar ca idee, dacă aș vrea să nu permit comentariile, aș putea s-o fac fără ca asta să afecteze statutul de blog al site-ului de față.
Pe Humble Bundle sunt niște jocuri care par interesante în pachetul de săptămâna asta. Poți cumpăra Cities XL Platinum, Blood Bowl: Legendary Edition, Divinity II: Developer’s Cut, R.A.W. Realms of Ancient War, Confrontation și Game of Thrones cu $1 și pentru $6 primești toate alea, plus Wargame: European Escalation și The Testament of Sherlock Holmes.
Ăștia de la eMag tot într-o reducere o țin. Mi-au trimis iar niște coduri de reducere, cu care n-am ce face că n-am de gând să cumpăr nimic acum. Dacă interesează pe cineva, le dau la liber.
Nu știu cum să-i spun la chestia asta nouă pe care au inventat-o jupânii (de fapt e preluată de la Gmail). Dacă aveți Yahoo!, ați văzut (sau o să vedeți) că de ieri pe azi s-a schimbat pagina de Yahoo! În afară de faptul că iar s-au jucat cu temele, acum conversațiile avute pe e-mail sunt puse toate unele peste altele până când arată așa: [nume persoană] [titlu] [număr de mail-uri schimbate]
Pentru numele lui Dumnezeu. Yahoo! Alege o temă și rămâi cu ea. Sau lasă-mă să o schimb înapoi când sunt prea amețită să mă prind care-i problema cu tine și de unde a venit urâțenia nouă.
][1]
A fost odată ca-n povești, în țări în care scriitorii se iau mai puțin în serios decât se iau la noi, o trupă de oameni care au decis să scrie un roman într-o lună. Și i-au provocat și pe alții să facă la fel. Și, din an în an, au apărut tot mai mulți participanți până când au ajuns cu sutele de mii. Pentru că se pare că sunt o grămadă de oameni care s-au gândit la un moment dat că ar vrea să scrie și toată chestia durează doar o lună, deci ce mare brânză.
Eftimie posta pe Facebook acum vreo oră că vrea să ajungă în Brașov, el fiind în București. Ceea ce e foarte greu azi, pentru că trenurile venind dinspre Brașov spre București au întârzieri de 350-390 de minute. Între timp, întârzierile au ajuns la 420-520 de minute pentru trenurile care ar fi trebuit să fie în Gara de Nord la 8 fără ceva și un minimal 175 de minute pentru trenul Budapesta-București, care teoretic ajungea la 12:10. A fost zăpadă, au fost furtuni, au fost căderi de copaci pe calea ferată și le-au stricat tot felul.
Acum ceva vreme îmi pusesem ca status pe Facebook ceva gen „I’m procrastinating.” Bine, probabil că era mai mult în statusul ăla, dar cam asta era ideea. Și mi-am văzut de treaba mea.