Vine bacul, pleacă bacul

Bacalaureatul e o constantă a învățământului românesc – dar o constantă inconstantă, un mister prelung al zăpăcelii. Ce valoare are bacul? Cum se dă? Cine îl dă? Cum se copiază sau nu se copiază, la ce materii se dă, care e faza? Teoretic vorbind, cam toată populația României care are peste 20 de ani a dat bacul, dar nu știu dacă bacul ăsta sau alt bac. E oare bacalaureatul meu egal cu al mamei, cu al celor de pe la 30 de ani, cu al lui frate-miu, care-l dă acum?…

Eu am dat bacul în 2006. Profil în liceu: mate-info intensiv. Materii la bac: română, engleză, matematică, informatică, logică. Primele trei obligatorii. Celelalte două o notă excentrică: informatica nu e materie de liceu veche, cu tradiție. Iar logica e o pasăre rară. În anul meu doar doi am dat bacul la logică din tot liceul – eu pentru că aveam de ales între istorie, geografie, sport și asta și pentru că-mi știu foarte bine lipsurile.

Am dat bacul la informatică pentru că voiam să dau pe urmă la facultatea de informatică – ceea ce am și făcut, și am intrat. A fost o surpriză pentru mulți, pentru că aveam teancul de diplome de la olimpiade de fizică, naționale, chestii, dar păsămite exersam pentru admitere.

Am avut un noroc excepțional: la informatică subiectele au fost atât de ușoare încât am luat 98/99 de puncte (mereu îmi încurc nota la info cu cea la logică, ambele sunt pe acolo), iar la fizică mi-a luat ceva timp de uitat ca pisica-n calendar ca să-mi dau seama ce voiau anumite subiecte de la mine.

Bacul e un fel de loterie. Nu e vorba doar de faptul că poate să-ți pice ceva știut/neștiut, dar și de faptul că dificultatea efectivă a subiectelor variază de la an la an, de faptul că două materii din aceeași grupă din care poți alege s-ar putea să aibă dificultăți diferite. Eu știam mai multă fizică la momentul respectiv decât știam informatică (la fizică eram olimpică, la info eram bună… la nivel de liceu) și cu toate astea aș fi luat o notă mai mică la prima, dacă dădeam din ea.

După 2006 au scos logica dintre opțiuni pentru profilul meu și nu știu dacă au băgat altceva în loc. Cert e că dacă aș fi fost dată cu un an mai târziu la școală probabil că ar fi trebuit să aleg istorie/geografie și n-aș mai fi avut un rezultat la fel de bun.

Mai e o loterie: cea a admiterii la facultate. Admiterea depinde – sau nu – de bacalaureat. Uneori ai probă de dosare, alteori ai examen și depinde de generația ta exact ce înseamnă bacul și cât de tare contează. AI șansa să înveți mai multe despre o materie și să încerci din nou la aceeași facultate an de an? Sau doar pui dosarul și speri că generația asta e mai slabă ca celelalte? Te apuci și faci reclamă negativă unei facultăți, ca să ai o șansă?… Ghici, ciupercă!

Acum văd că sistemul revine pe admitere clasică, cu examen. Ceea ce e bine, pentru că începe să se detașeze facultatea de fluctuațiile bacalaureatului: de probleme dificile picate de nicăieri, de schimbări de programă, de situația copistă de dinainte de anul tragic, de anul tragic, de sistemul nou în care la oral primești doar calificative, de toată tevatura.

Aștept să văd câți ani le ia să decidă o variantă aproximativ finală a examenului și valoarea lui efectivă în viață. Pentru că acum singurele constante adevărate sunt vreo două-trei materii și stresul general al celor din clasa a 12-a, al rudelor lor și al profesorilor lor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *