Despre circuitul cozonacului în natură
Acum un an m-a luat Dorin Lazăr de o aripă, m-a dus în fața unui ecran și m-a pus să citesc un articol. Acel articol a stat la baza unei dezbateri lungi, a unor cercetări pe teren și a dus în final la formularea unui pact de neagresiune care asigură faptul că nu ne vom chinui niciodată unul pe celălalt în conformitate cu normele sociale.
Articolul era Circuitul cozonacului în natură, de un tip de care n-auzisem. Până acum câteva ore eram perfect sigură că i-am pierdut urma tipului, cu cozonac cu tot, și că nu urma să-l mai găsesc niciodată decât cu Google. Reiese că de fapt autorul era Eftimie, normal, că dacă ai un personaj misterios în trecutul tău care-ți spune adevărul despre cozonac și te inițiază în tainele secrete ale modului de a scăpa de cozonăceală, o să fie ascuns în fața ochilor tăi ca un mason din ăia de care vorbește lumea și care sunt pretutindeni dar de care habar n-ai nimic.
Bun. Articolele pe care le-am link-uit sunt foarte recomandate.
În urma cercetărilor pe teren și dezbaterilor cu Dorin, am ajuns la două concluzii:
- da, checul e mai bun
- Beigli nu e cozonac, e beigli. Seamănă cu cozonacul, dar nu se pune.