Vești bune din lumea literară românească

3 chestii.

Acum nu foarte mult timp, ziceam că mi-am pierdut respectul pentru niște scriitori români care habar n-au pe ce lume trăiesc. Oamenii sunt atât de departe deasupra problemelor existențiale comune că nici măcar nu-și știu tirajele și nici nu-i interesează.

Ei bine, mi s-a atras atenția azi că alți scriitori români sunt mult mai cu picioarele pe pământ. Chiar îi interesează cum se descurcă volumele lor pe piață, chiar se bucură să afle că se vând, că plac, că lucrurile sunt în regulă.

În primul rând, Adelin Petrișor spune că Țara cu un singur gras a ajuns la un tiraj de 5500 de exemplare la Polirom. Fără să pună la socoteală varianta digitală (eu am cumpărat ebook-ul, deci știu că n-am contribuit la număr :-P). Și mă bucur, pentru că mi-a plăcut. Dar dincolo de asta, ne spune că tirajul în general e de 800-1000 de exemplare la editura cu pricina, chestie care mi se pare bine de știut pentru cei care vor să scrie în România.

Pe urmă, Simona Tache scrie pe blog că Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut s-a vândut în 8500 de exemplare în două luni, la Editura Trei. N-am citit-o, nu știu ce-i cu ea.

Oricum, ăștia doi mă fac să mă gândesc că nu e totul pierdut: există scriitori care se iau în serios și-și cer datele de la edituri. Și le și primesc! Minune. Asta e una.

A doua: mi s-a trimis un link către un concurs de povestiri scurte (până în 6000 de caractere, cu spații – aproximativ trei pagini). Data limită de înscriere e 10 martie, vârsta minimă e de 15 ani. Cele mai bune se publică. Locurile 1 și 2 primesc ceva participări gratis la evenimente de creație literară. Habar n-am cine-s oamenii și pare să fie o chestie mai mult pentru adolescenți, dar merită menționată. Detalii aici.

A treia: editurile din România par să aibă alergie la scriitori, așa că de obicei nu reușești să afli cum/unde ar trebui să trimiți un manuscris nici să iei la puricat tot internetul. No, am dat de una care anunță clar că primește manuscrise: Datagroup. Din păcate, nu spun care e formatul în care trebuie trimis manuscrisul, ce tipuri de cărți caută, dacă îți pun la dispoziție un editor bun sau nu, dar e un pas înainte: există o adresă de mail și un anunț că sunt interesați. Și dacă ai noroc sau știi unde-i găsești pe oamenii de acolo, afli chestii gen „avans” și „publicitate”. Chiar dacă anunțul e scris în doi peri…

Later edit: se pare că Datagroup primește manuscrise în orice format și de orice gen, iar avansul e 10% din prețul cărții pentru primele 1000 de exemplare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *