Câți cititori, câți cititori!

Ieri am trecut pe la librăria Șt. O. Iosif că auzisem că ar da cărți gratis de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. M-am uitat o clipă la coada interminabilă care venea din subsol, urca scările și se întindea pe o latură întreagă de clădire, după care am renunțat la ideea de a lua o carte. Mi-era somn și mă durea capul. Nu-s eu foarte bogată, dar îmi permit cărți și un calcul scurt mi-a zis că bucuria de a primi o carte pălea puternic când era pusă în balanță cu statul la o coadă imposibilă.

Nu e nicio lecție de morală în asta. Doar vă povestesc cum s-a întâmplat. Mă bucur că unii au primit cărți, mă miră faptul că Șt. O. Iosif și-a permis să facă mișcarea asta.

Bun, azi văd pe Adevărul că s-au dat cărți gratis și în București. Au fost aranjate în Piața Universității și oamenii au dat buluc. Circ, circ, circ.

Deşi cărţile erau împrejmuite cu garduri din fier, cei prezenţi la eveniment nu au ţinut cont de acest aspect şi le-au dărâmat ca să ajungă la volumele aşezate pe trotuarul din Piaţa Universităţii.

Cei care au decis să ia parte la eveniment au o adevărată luptă pentru cărţi, s-au împins şi s-au certat pe volume, doar pentru a pleca cu una dintre cărţile preferate acasă. Abia după ce toate cărţile au fost luate, bucureştenii care au stâns mai multe volume la fel s-au oprit să facă schimb cu cei care aveau alte cărţi.

Fiindcă e al doilea eveniment de genul, m-am uitat să văd ce s-a întâmplat anul trecut. Pe Metropotam am găsit răspunsul:

Ce a urmat a fost doar cireasa de pe tort a unui eveniment si asa meschin si mercantil. La taierea panglicii, oamenii s-au napustit asupra cartilor, au luat fiecare cate au putut si au plecat. Cu plase, sacose, unii doar cu bratul. Cei mai cinstiti s-au ales cu cate un volum – care, cel mai sigur, nici macar nu-i intereseaza. Ne pare rau ca n-am putut imortaliza momentul, dar l-am privit cu tristete de la distanta.
[…]
Ne-ar placea ca pe viitor Ziua Cartii sa nu mai fie neaparat asociata cu promotii cheap de tipul “carti gratis, come & get it”, mai ales ca precedentul e deja stabilit: Noaptea Cartilor Deschise a fost un mare fail din aproape toate punctele de vedere. N-ati pierdut nimic daca n-ati fost – cu siguranta nu carti, pentru ca cineva mai descurcaret a avut grija sa isi umple sacosele.

La Șt. O. Iosif, după cum ziceam, era coadă. O coadă lungă. Organizare, chestii, bănuiesc, că altfel n-aveau oamenii de ce să stea acolo. Chiar și neluând niciun volum, tot le-am pomenit numele și probabil că o să-i rețin ca fiind o librărie „de bine” (de parcă nu i-aș fi considerat deja așa).

Mă întreb însă care e scopul acțiunilor ăstora din București. Cei care se reped ca nebunii să strângă volume nu sunt cei care au o pasiune nebună pentru citit care trebuie trezită, ci oportuniștii care sunt probabil altfel neinteresați și care s-ar repezi și dacă s-ar da pachete biscuiți. Reclamă gratis pentru cei care au organizat evenimentul? Nu știu dacă a mers prea tare. Să dai atâtea cărți costă ceva (sau nu câștigi ceva – să fi fost doar volume pe care nu le voia nimeni?), iar dacă lumea te reține ca ăla care ai organizat debandada unde au venit toți nebunii și unde s-au înghesuit și s-au îmbrâncit oamenii nu știu cât de avantajat ești.

Atunci? Ce anume le iese? Mă lămurește careva?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *