Alan Moore – From Hell [recenzie]

Titlul „From Hell” – „Din iad” e preluat din antetul uneia dintre scrisorile pe care le-a trimis Jack Spintecătorul împreună cu jumătate din rinichiul uneia dintre victime. Nu e absolut sigur că scrisoarea a fost trimisă de el și că n-a fost o farsă, dar se crede că e adevărată.

Nu cred că după descrierea asta trebuie să explic foarte tare că e o carte bazată pe crimele petrecute în Londra, 1888.

E un roman grafic – adică sunt benzi desenate – de vreo 500 de pagini desenate mărunt, în alb-negru, într-un stil apăsător. Nu e prima oară când am avut intenția să-l citesc, dar de vreo două ori ilustrațiile m-au făcut să renunț (și tema – în ciuda anumitor excepții, genul horror nu e exact ce-mi doresc eu mai mult pe lumea asta).

O pagină din From Hell.

Până la urmă mă bucur că m-am apucat totuși de ea: From Hell e una din cărțile mari, grele, meditative care-ți rămân în minte multă vreme după ce le-ai citit. Într-un fel mi-aduce aminte de Pendulul lui Foucault prin fascinația pentru ocult a personajului principal, care își poartă vizitiul prin toată Londra, povestindu-i despre semnificațiile diverselor clădiri, despre istorie ascunsă, despre acte mărețe de sacrificiu. O întreagă mitologie creată pentru a explica istoria și în care uciderile devin acte simbolice și/sau magice pentru cel care le face, dar care pentru ceilalți (de exemplu, pentru vizitiu sau pentru cititori) sunt crime.

Alan Moore și Eddie Campbell (artistul) au creat o lume realistă, cu detalii atent reconstruite. Atât de multă realitate au amestecat cu ficțiunea încât deși romanul în sine, ca poveste, are 500 de pagini, cartea cu totul are aproape 600, doar că ultimele câteva zeci sunt pline de notițe explicative despre locurile de unde Moore și-a luat ideile și inspirația, despre ce e adevărat în ce a scris și ce e fals.

Problema nu e nici măcar o clipă cine este Jack Spintecătorul în varianta lui Moore: este William Gull, doctor, medicul reginei Victoria (ajutat de vizitiu). De ce este de fapt problema cărții, care nu are o singură explicație, ci o țesătură de motivații și întâmplări care, întrepătrunse, duc la crimele lui „Jack”. Se suprapun interese mărunte peste interese la nivel înalt, nebunia unui om peste planurile cinice ale altora.

Firul narativ e relativ simplu, acțiunea e lentă și măsurată, chiar și în timpul crimelor. William Gull, în urma unei viziuni mistice din timpul unui atac de cord, e convins că are un destin superior, care-i cere să săvârșească crime într-un fel ritualic. Distrugerile ritualice și atente ale corpurilor femeilor după moartea lor aduc cu ele viziuni ale viitorului (cel real), pe care Gull le condamnă – în vocea autorului? În vocea lui? E greu de zis.

Nu sunt mereu de acord cu cartea, dar e fascinantă dintr-o mulțime de unghiuri.

(E disponibilă în format electronic pe Amazon, la sub $10, ceea ce nu-i mult.

În format fizic e la un preț respectabil. Dacă o vrea careva ca s-o citească pe hârtie, îi recomand bookdepository.com, că au livrare gratuită)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *