Pas cu pas, până departe

Încă 7 zile și romanul meu va fi complet publicat pe site-ul editurii. Aș spune că e varianta Beta, varianta foileton, varianta 1.01. Merge, funcționează, stă în picioare, dar se poate mai bine, va fi mai bine. Gata, final – 4 sezoane a câte 12 episoade fiecare, 48 de episoade: 48 de capitole. Un an.

O să scriu mai multe despre experiență, dar până atunci îmi iau inima în dinți: mai urmează o fază, cea în care iau toată cartea și o transform din versiune decentă în ceva mai consistent, mai bun, „mai complet”. Editare, cu alte cuvinte, rescriere, refacere. Creația nu mai merge în linie dreaptă de la A la Z, fiecare pas unul nou către necunoscut, ci în spirale și cercuri între A și Z, dând o formă mai lină, mai clară, mai elegantă. Rafinare, șlefuire, îndepărtarea asperităților, adăugarea ultimelor retușuri (din câte mă știu, retușurile vor fi drastice – varianta 0.2, pe care o trimiteam editurii, era de obicei cu 20-30% mai lungă decât varianta inițială 0.1, iar din părțile rămase doar 60-70% coincideau).

Una dintre editoarele mele, Amanda, șefa, a strâns toate cele 48 de capitole într-un singur document. Știam că o să fie lung și-l estimasem cam la lungimea pe care o are, dar chiar și așa m-a izbit dimensiunea. Neîmpărțit în calupuri de câte 10 pagini, capătă în mintea mea dimensiuni de dragon, de monstru sacru, de munte pe care-l privesc din propriul meu punct mărunt. Gigantic. De zece ori mai mare decât mine. Inabordabil.

Scot cravașa, pregătesc bocancii. Dacă e musai, îmblânzesc dragoni, urc munți.

final flight from hell

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *