Sergiu Someșan – Vampirul de pe strada Sforii [recenzie]

O carte polițistă cu vampiri români pe care n-au trebuit s-o scrie străinii. E un pas voios înainte către niște cărți scrise în română pe care să le citim de plăcere, zic eu.

N-am citit decât două volume de Sergiu Someșan, Vampirul de pe strada Sforii și URSSA, dar amândouă au idei interesante și memorabile. Dacă în URSSA, URSS-iștii voiau să cucerească America prin călătorii în timp, în Vampirul de pe strada Sforii din când în când moare câte o virgină cu gâtul sfârtecat pe una dintre cele mai înguste străzi pe care le-au văzut vreodată turiștii veniți în Brașov.

E o carte făinuță, ușor de citit, pe care o recomand mai departe celor cărora le plac poveștile polițiste, mai ales că are pe alocuri și un umor absurd (ultima replică din carte a fost genială din punctul ăsta de vedere). O singură plângere: unele dintre lucrurile din carte sunt deosebit de nerealiste. Nu mă refer la pastilele care fac agenții mai super-agenți ca înainte, nici la trăsăturile exagerate ale Malamutului și Pisicii, nu. Ci la faptul că polițiștii văd în buletinul primei victime o adresă, bat la ușă acolo și descoperă că acolo stătea victima cu chirie, ea fiind studentă. Toate ca toate, vampiri, pastile, rupt de degete și situații aproape miraculoase, dar cine a mai întâlnit vreodată studentă care să-și facă viza aia de flotant nesilită de nimeni?!…

Cartea e disponibilă pe site-ul editurii Datagroup, la librăria Eminescu din Bucureștii și pe librarie.net.

(Și dacă tot veni vorba de Datagroup – eu mi-am făcut un obicei destul de sănătos să nu discut în public despre cărțile la care am lucrat, că nu vreau să-mi complic viața, dar Vlad B. Popa a scos la aceeași editură o carte de aventuri și bucate, Dracula’s Kitchen, care arată superb.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *