Elucubrația de pe coperta a patra

Am stat un pic și m-am gândit la modul în care vând editurile din România cărți și am ajuns la concluzia că vor foarte mult să nu le vândă. Dacă pot face anti-marketing, îl vor face.

Nicăieri nu e mai clară chestia decât pe coperta a patra a unor cărți și în descrierile care apar pe site-urile unde teoretic încearcă să vândă. Iată un exemplu:

Ayn Rand – „Revolta lui Atlas”

In premiera, in limba romana apare cea mai citita carte din Statele Unite, dupa Biblie. E vorba de trilogia lui Ayn Rand, Revolta lui Atlas (Atlas Shrugged). E cartea care a schimbat societatea americana postbelica. E autoarea in fata careia s-a inchinat presedintele american Ronald Reagan.

Americanul Nick Newcomen a condus 19.695 de kilometri, prin 30 de state americane, pentru a „scrie”, cu ajutorul GPS-ului, un text ce se poate vedea cu programul Google Earth. Mesajul este „Cititi Ayn Rand”.

„Am facut-o in primul rand pentru ca sunt fan Ayn Rand. Daca mai multa lume i-ar citi cartile si i-ar lua ideile in serios, atat SUA cat si lumea ar fi un loc mai bun, mai liber, mai prosper si noi am fi mai optimisti,” a declarat Newcomen.

Cele trei volume din Atlas Shrugged sunt traduse de Vlad Pojoga, Catalina Stanislav si Rita Chirian.

„Filosofia mea este, in esenta, intelegerea omului ca fiinta eroica, al carui scop moral e propria fericire, a carui activitate nobila sunt propriile realizari si propria productivitate, si al carui singur absolut e ratiunea.” — Ayn Rand

Textul e un giuvaer al dubiosului. Simpla comparație a unei cărți cu Biblia sugerează o lectură la fel de seacă precum ceaslovul care-l chinuia pe Ion Creangă în copilărie și care era bun mai ales la omorât muște.

Apoi, trilogia e „cartea care a schimbat societatea americană postbelică”, ceea ce e o ușoară contradicție în termeni – e o carte sau sunt trei? (Răspuns: e una în trei părți, publicată la noi ca trilogie). Dar cum a schimbat societatea americană postbelică? În ce sens? A dat peste cap ce se credea despre sexualitate? Nu, alea au fost probabil rapoartele lui Kinsey, care a intervievat peste 10.000 de oameni cu privire la subiect. A fost o precursoare a ideii de iubire liberă care avea să fie o parte importantă din mișcarea hippy? Nu, aia fost „Străin într-o lume străină” de Heinlein. A fost un adevărat fenomen care a rezonat cu ideile de întoarcere la natură și anti-industrialism ale mișcării hippy? Nu, aia a fost „Stăpânul inelelor” de J.R.R. Tolkien.

Sau poate că schimbarea societății americane postbelice e o hiperbolă, la fel ca cea cu Sadoveanu care tronează ca Ceahlăul deasupra literaturii românești. Ah, Sadoveanu. Alt autor pe care nu-l prea citim de plăcere.

Continuăm. Ayn Rand e „autoarea în fața căreia s-a închinat președintele american Ronald Reagan”. Există două tipuri de persoane în fața cărora te închini. Nu mi-e foarte clar dacă vor s-o scoată aici de lideriță religioasă sau de amantă prezidențială cu biciul în mână.

„Americanul Nick Newcomen […]” a făcut niște nebunii. De ce ne pasă? Dacă un nebun se plimbă prin Bucegi și aruncă oi în prăpastie într-un fel de protest artistic înseamnă că trebuie să citim „Baltagul”?

Încheierea în care Ayn Rand își explică filosofia e pusă acolo cu furca și nici aia nu ne spune foarte multe despre ce conține volumul.

Una peste alta, descrierea asta sugerează că „Revolta lui Atlas” este un text motivațional de self-help religios din America anilor ’50. Autoarea era preoteasa lui Reagan sau ceva. În plus, cartea îți spune să-ți găsești fericirea devenind productiv. Sună cam ca sloganul pe care vrea să ți-l vândă șeful de la corporație ca să faci ore în plus pe degeaba.

Ok. Să zicem că îți plac cărțile motivaționale de self-help și iei „Revolta lui Atlas” în speranța că te învață ceva. Cei de la editură au reușit cumva să atragă publicul lui Osho! Uraaaa! Dar ce se întâmplă acum?

Păi, publicul lui Osho, care vrea să capete înțelepciune în viața de zi cu zi și să trăiască o viață mai frumoasă, care pune poze cu citate frumoase pe Facebook și crede în dezvoltare personală, deschide „Revolta lui Atlas”. Și citește despre trenuri. Și citește despre trenuri. Și citește despre trenuri. Și citește despre trenuri. (E o carte foarte lungă.) Dacă insistă să citească, vede idei despre cum socialismul e rău, capitalismul e bun și, dacă ajuți oamenii, îi transformi în molâi. Ah, și majoritatea societății e nașpa. Și doar geniile care muncesc din greu se pot bucura de sex, ceilalți nu au capacitatea psihică s-o facă.

Cartea nu ajunge la cei care ar vrea s-o citească în ciuda numeroaselor defecte, iar cei care o cumpără pe baza descrierii nu vor rezona cu ea, n-o vor da mai departe și vor spune că e o porcărie. Singurii care ar putea s-o cumpere intenționat sunt cei care știu ceva de ea și cei care au gusturi foarte, foarte vaste în materie de cărți și sunt ok și cu romane scrise ideologic, și cu filozofie despre importanța muncii, și cu motivaționale.

E o încercare incredibilă de a nu vinde cartea asta. Ghinion cu faptul că e faimoasă în străinătate și au auzit și ai noștri de ea, altfel ar fi putut rămâne ignorată în liniște.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.