Pe 14 octombrie pe Coursera o să înceapă din nou un curs de Game Theory – teoria jocurilor. Care nu e teoria jocurilor pe calculator, sau a jocurilor gen șah, în ciuda denumirii. E vorba de strategie și luat decizii. Domeniul e destul de nou, dar cineva a luat un Nobel pentru el. Unii spun că e o chestie complet inutilă/enervantă, dar mie mi se pare interesant. Merită aruncat măcar un ochi pe acolo.

Nu mai țin minte care a fost cea mai mare insultă care mi-a fost adresată vreodată. Poate pentru că toate seamănă de la un punct încolo, în funcție de categorie:

[sorry, English readers. This is a plug for Romanians. It basically says: Listen to „Welcome to Night Vale”! It is awesome.]

De la masterat am prins o melodie care nu-mi dă pace. Nu la cursul de operă, ci la cursul de studii indiene. (eram la masteratul de British Cultural Studies, aka, Orice Naiba vor Profesorii să Predea Inclusiv Marketing)

Citeam zilele astea The Perks of Being a Wallflower, care e o carte care-mi aduce aminte de propria mea experiență prin școală mai mult decât orice alte seriale/cărți pe tema liceului.

Soooo… Read the book, decided to check the film out on youtube. Ran into this 10-minute preview, which I thought perfect for satisfying my curiosity. And I saw the English literature teacher, Mr. Anderson, whom I liked so much in the book. Check him out from about 5:30.

La nici două zile după ce am postat articolul despre cum femei în pantaloni în care făceam ușor mișto de Saccsiv, am reușit accidental să dau peste o revistă care m-a făcut să-mi schimb complet părerea despre ce scria el acolo. Saccsiv are dreptate când spune că femeile în pantaloni sunt o tentație extraordinară pentru bărbați și că e ceva necurat la mijloc. Doar că a întârziat puțin. Vreo 110 ani.

Acum câteva zile au venit ca musafiri pe-aici doi profesori de la Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca. Și pentru că nu se putea rata ocazia, cei de la Universitatea din Karabuk le-au cerut să facă o prezentare și pentru studenții turci… zis și făcut. Cei doi profesori și-au selectat materialele (unul pe film/animație, celălalt pe foto) și au ieșit în fața unui amfiteatru plin-ochi.

O țineți minte pe aia cu „Nu poți cumpăra o pâine în Covasna și Harghita”, nu? Măcar pentru că Times New Roman face mișto de ea.