Tom Lehrer – Lobachevsky
O melodie pe care e periculos să o cânți pe coridoarele facultății:
O melodie pe care e periculos să o cânți pe coridoarele facultății:
E incredibil câte chestii nu fac cum trebuie. Știu, pentru că mi se atrage atenția foarte des:
Ieri îmi scrie o prietenă: „Vine popa cu boboteaza. Acuma ascund toate blasfemiile.” Și are ce ascunde. Oooo, are ce ascunde. Astă iarnă își pusese poze cu actori semi-dezbrăcați prin toată casa, ca să-l enerveze pe taică-su (era ceva răzbunare) și oricum majoritatea chestiilor mele de un erotism considerat destrăbălat de majoritatea preoților sunt primite de la ea. Deși ce-i drept e că femeile sunt mult mai talentate în a-și păstra chestiile cu adevărat problematice ascunse în străfundurile calculatoarelor, în foldere pe care NU scrie „porno”. Poate să scrie, în schimb, „Chimie organică”, „Anatomie pentru referință”, „Documentații – nu modificați” sau „Important nu șterge”.
Ieri am întrebat pe blog ce vă sugerează următorul citat:
Vreau să fac un experiment.
Întrebare pentru cititori: ce vă sugerează acest început de roman? (sunt chiar primele rânduri, după titlul capitolului, dar trebuie să precizez că e vorba de volumul 2 al unei serii)
Există un articol pe site-ul Adevărul care se numește „Ce să schimbi în 2014 ca să-ţi meargă bine în viaţa sexuală şi profesională”. Recunosc că m-a atras mai tare decât orice articol gen „N-o să-ți vină să crezi!”, „Incredibil”, „Șocant!” pentru că n-am mai întâlnit pe nimeni care să vorbească deschis despre promovarea pe motive sexuale. Îmi și imaginam trucuri despre cum să-ți inviți colegul la un sex oral discret în biroul lui, sau metode subtile de a transmite că ce vrei în schimbul unei relații cu șefa e postul de director adjunct.
Blogul de aici de față a fost pornit în ianuarie 2013, când m-am mutat cu el de pe cel vechi de la wordpress.com.
Română:
Pentru că Eftimie mi-a zis că-i amintesc de Linda. Un filmuleț pe care l-am făcut pentru un curs din facultate (cursul de media predat de unul din profii de japoneză). N-are subtitrare încă, dar dacă-mi spune careva un program bun, sau dacă-mi aduc aminte ce foloseam eu, o să adaug.
Ieri am stat în pijama până pe la 3 jumate (da, PM) și când mi-am anunțat intenția de a mă schimba, maică-mea m-a întrebat senină: „Te schimbi direct în pijama?” Așa că m-am dus să îmi încerc pijamaua nouă, doar ca să văd ce privire are când mă vede în alta.
Noi facem cozonaci, care sunt mai mult tradiționali decât foarte buni, după cum ziceam într-un articol anterior.