Cumpărăm de la ai noștri sau de la alții?

S-a dat legea conform căreia magazinele trebuie să aibă pe rafturi cel puțin 51% produse românești, așa că acum e din nou subiect „fierbinte” ăsta cu produsele autohtone și consumatul local. Pentru că altfel, de felul lui, subiectul e mai vechi.

Prin iulie, Dorin Lazăr spunea așa (și eram de acord cu el):

Ideea e destul de simplă. Atunci când ai de ales între un produs din Turcia și unul din România, ia-l pe cel din România. Când ai de ales dintre un produs din Brașov și unul din Cluj, ia-l pe ăla din Brașov (pentru brașoveni, desigur). De ce? Păi simplu: ca să aibă ăia din România de mâncare, nu ăia din Turcia, și ca să aibă ăia de la tine din curte de mâncare, nu ăia de peste gârlă.

Ieri, Ovidiu Eftimie spunea așa (și eram de acord și cu el):

Există o teorie de-asta că trebuie să cumperi un produs de calitate inferioară doar pentru că e făcut la tine în țară. În felul ăsta și ceilalți or să cumpere produsul tău și toată lumea e mulțumită.

Doar că nu funcționează în 2015. Nu există nici un motiv pentru care produsul tău e inferior calitativ celui din afară. În afară de indolență și bătaie de joc.

(După care continuă să explice cum își bate joc țăranul de viața lui, nu-și îngrijește casa, chestii de-astea.)

Acuma, cu un pahar de lapte de Covalact lângă mine, o să vă explic de ce amândoi au dreptate, deși vorbesc în contradictoriu.

În primul rând, piața locală nu e toată o apă și un pământ. Ca să luăm problema clasică a roșiilor, care „la noi au gust, cele de import n-au”. Nu cresc țăranii români roșii mai bune pentru că semințele știu în ce țară se află și cine le crește, ci e un soi – soiul respectiv are coaja mai groasă, e mai zemos și scoate roșii mai neregulate ca formă. Ei bine, ca țăranii să aibă roșii ca alea, trebuie să le crească. Ca să le crească, trebuie să le pese suficient ca să afle care sunt semințele bune și de unde să le ia, ceea ce necesită un pic de bătaie de cap și de efort, dar se poate face – asta nu înseamnă că toți o și fac, însă.

Posibilitatea de a depune efort și de a face chestii mișto apare la toate nivelurile… și tot la toate nivelurile poți găsi o nepăsare crasă. Țăranii lui Eftimie, de la care nu merită să cumperi pentru că sunt, citez, „niște nespălați și niște putori ordinare” sunt ca „antreprenorii” de pe litoral. Ați fost la mare în România de curând? Cazarea e la suprapreț față de ce oferă, e plin de localuri unde poți mânca, dar mâncarea e proastă, și se profită din plin de faptul că sunt oameni care chiar vor să meargă în vacanță la mare. Au bani să facă lucrurile mai bine, dar merge și-așa, așa că cine-și bate capul?

Cei pe care vrea să-i susțină Dorin sunt precum clujenii. Ați fost în Cluj? Grădina botanică e extrem de faină și îngrijită, localurile sunt deseori cochete și făcute cu angajament. Când am trecut pe acolo, am stat într-un loc frumos, bine îngrijit, am mâncat un mic dejun genial în centru, sushi la discreție (chiar bine făcut) în Iulius Mall, am stat seara în Jaxx (unde am studiat motocicleta prinsă de perete) și m-am bucurat de atmosferă, iar la Marty am dat peste un lava cake genial. Oamenii au făcut ceva efort și oferă calitate. Poate că nu toți clujenii, că deh, dar diferența față de Mamaia-Constanța e clară.

Da, e bine să-i susții pe locali pentru că sunt de-ai tăi, pentru că ajuți la creșterea zonei tale. Dar există locali și locali – îi susții pe cei care merită, cu ce merită. Nu-i nevoie să fii bezmetic și să iei de la orice român pentru că e român, la fel cum nu e nevoie să te sui în taxiurile de țepari ca să aibă și țeparii de mâncare.

Cam asta-i. Susții economia locală, da’ să-și dea și localii un pic interesul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *