O notă despre educarea negrilor în SUA în sec. 19

Ascultam eu podcast-ul de săptămâna asta al celor de la ICR (nu ăia cu Patapievici, ăia cu hatereala și budismul) și l-am auzit pe Eftimie spunând că negrii au fost eliberați în SUA nu din sentimente morale și binevoitoare, ci din interese economice.

Pe la minutul 30:

Acuma, sunt multe chestii cu care nu-s de acord din ce zic cei doi în bucata aia de emisiune, dar n-am de gând să despic firul în patru acum. În schimb, mi-aduc aminte că acum câțiva ani mi-au picat sub ochi mai multe numere din ziarul (cred că era ziar) celor de la American Missionary Association, o asociație creștină din secolul 19 care se ocupa cu educarea negrilor și a indienilor (și a chinezilor și a cui mai avea nevoie).

Eu eram corector, verificam textele pentru postarea online, mă asiguram că nu sunt greșeli de tipar sau de scanare, chestii de-astea. Am citit liste cu sute și sute de donații de 2-3 dolari pentru AMA, mulțumiri pentru donații de mii de dolari sau mai mult. Și, mai ales, am citit articole despre situația „de pe teren”: adulți analfabeți, sărăcie, copii pe care se străduiau să-i educe pentru a avea mai multe șanse în viață.

Din articole transpare clar siguranța superiorității albilor, care i-ar oripila pe cei care cred orbește în political correctness azi, care probabil că ar leșina să vadă că termenul folosit pentru negri era deseori „Negroes”. Eu mai des îmi dădeam ochii peste cap la zelul lor religios, e drept. Însă, una peste alta, AMA a înființat peste 500 de școli pentru negrii eliberați din Sud după războiul civil.

Aveți aici unele dintre ziarele lor. Aveau foarte multă transparență, ca organizație, sau cel puțin așa pare acum, după mai bine de un secol.

Nu sunt eu creștină practicantă de felul meu, dar îi respect pe oamenii ăștia. Îți trebuie o anumită dârzenie ca să te duci printre oameni săraci și lipsiți de educație, care deci probabil că sunt și ușor dubioși, și să insiști să-i ajuți să învețe să scrie, să citească și să facă o meserie. Nu e doar complezența celor care zic, „Da, țiganii ar trebui să aibă locuri asigurate la facultate, dacă vor să vină”, e o strădanie pe bune.

Și cu ocazia asta, o recomandare: Project Gutenberg are peste 50.000 de volume gratuite. Nu toate merită, dar am remarcat că și dacă iei la întâmplare cărți și le frunzărești, începi să ai o altă viziune asupra epocilor în care au fost scrise.

title

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *