Să asculți de sfaturile proștilor e simplu
Lumea e obositor de complexă și soluțiile nu sunt sigure, corelațiile nu sunt clare.
Am observat un lucru: oamenilor le place să creeze mici cutiuțe și să încerce să le impună asupra lumii ca s-o explice. Vor soluții simple, ecuații simple. Sunt tot felul de cursuri și cărți despre cum să scrii un bestseller, scrise de oameni care n-au scris un bestseller în viața lor – dar care au liste de pași care trebuie urmați, de proporții care trebuie menținute, de sfaturi stilistice care trebuie urmate.
Sunt pași clari. Chiar dacă sunt greșiți sau naivi, sunt foarte clari.
Țin minte că la un moment dat, la un curs de la masterat, s-a discutat o idee (îmi scapă autorul ei), conform căreia oamenii au atitudini diferite în privința libertății: fie vor să fie liberi să-și aleagă destinul; fie vor să fie scutiți de necesitatea de a alege și preferă să aleagă altcineva pentru ei. Mi s-a părut foarte ciudată ideea la momentul respectiv, mai ales că se discuta și de grupări naționaliste sau de formațiuni politice autoritare, dar cu cât m-am gândit mai mult, cu atât mi-am dat seama mai tare că uneori e neplăcut să fii pe cont propriu. Trebuie să alegi tu, nu știi ce e bun și n-ai pe cine da vina. Însă cineva cu autoritate vine și zice: fă a, b, c și rezultatul va fi cutare, iar atunci totul va fi bine.
E o situație mai liniștitoare. Situația e decisă pentru tine, tu trebuie doar s-o duci la bun sfârșit. Vrei să fii antreprenor? Urmezi pașii 1, 2, 3 și succesul nu va întârzia să apară.
Mai mult decât atât, oamenii care dau sfaturi le spun oamenilor ce vor să audă, ceva care să-i liniștească. „Secretul succesului în carieră e să ai pasiune pentru ceea ce faci” – e un lucru foarte plăcut de auzit, pentru că pasiunea e relativ ușor de avut; dacă te duci la un seminar care spune așa ceva, probabil că ai deja pasiune sau ceva care seamănă cu ea. Un lucru mai adevărat ar fi, „Secretul succesului în carieră e să ai o pregătire teoretică excelentă, experiență practică, un pic de geniu, să fii gata să muncești destul de mult și să ai și noroc” – dar nu e un mesaj foarte încurajator și e dificil de pus în practică, așa că „să ai pasiune” e un sfat oferit mai des.
Lucrurile sunt la fel și în domenii care sunt mai personale. În relații, de exemplu, un bărbat care nu dă doi bani pe ce zici, care-ți desconsideră pasiunile și timpul, care ia el deciziile de capul lui șamd. ar putea fi considerat o partidă proastă. Dar e destul de greu să găsești pe cineva cu care să te potrivești perfect, așa că femeile citesc câte o carte gen „De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă” și le găsesc scuze pentru că așa-s bărbații, mai insensibili, mai raționali1E uimitor câți bărbați sunt catalogați ca raționali doar pentru că pot scoate două vorbe care să se lege una de alta. E valabil și invers, atâta tot că ei nu citesc cărți, ci se bazează pe înțelepciuni populare care le zic că e absolut normal ca femeile să fie cicălitoare, geloase, să arunce cu banii în stânga și-n dreapta șamd. Iar în timp ce-i găsesc scuze celuilalt, își găsesc scuze și lor înșile – „așa-s eu, cheltuitoare, ca femeile”, „eh, normal că mă dădeam la colega ta, sunt și eu bărbat”.
Poate fi dureros să descoperi că ai momente în care ești o lepră cu celălalt, sau că celălalt e o lepră cu tine, chiar dacă e adevărat. Așa că unii preferă ideile simple. Idei simple = scuze simple. Scuze simple = ce să-i faci, suntem amândoi de treabă, să ne chinuim reciproc e situația normală și acceptabilă, n-avem ce face.
Aceeași situație e valabilă și în ce privește sănătatea. Zilele astea se tot vorbește de faptul că Olivia Steer le-ar fi recomandat femeilor să nu facă mamografii, că mai mult rău își fac, și să ignore cancerul la sân, că dispare de la sine dacă e lăsat în pace – e un sfat criminal, evident, e o minciună mare cât casa, dar o să fie persoane care o să asculte de ea. Ideea e simplă: _tu _nu poți muri de cancer la sân, pentru că nu poți. Mori de cancer doar dacă ești destul de prost încât s-o faci.
Medicina normală spune că oricine poate face cancer la sân și că e bine să mai faci câte un control medical, dar Olivia Steer și ceilalți ca ea spun că problema asta nici nu există. E plăcut de auzit: e destul să nu faci mai nimic și atunci o să trăiești sănătos până la adânci bătrâneți. Nu e cazul să te îngrijorezi, totul e bine.
Medicina normală e destul de sumbră. Când e vorba de sănătate, mănânci bine, faci sport și speri că totul va fi bine – doar că uneori ai ghinion și faci o leucemie, o scleroză, un cancer, o naiba știe ce. E o realitate neplăcută și greu de înfruntat. Poți să dai tot ce ai mai bun și tot să ai ghinion. Da, poate îți prelungești viața cu câteva zeci de ani dacă ai grijă de tine, dar nu poți fi absolut sigur de nimic. Însă e plăcut să _crez__i _că totul e bine.
Prostiile astea sunt enunțate inițial de proști inconștienți care probabil că nu-și dau seama cât de mult rău fac. Și sunt crezute de oameni care nu vor să li se întâmple nimic rău. Așa că preferă să creadă în lucruri care să le întărească ideea că sunt invulnerabili. Faptul că pot să aibă uneori și o superioritate morală în privința asta e un bonus.
„Eu nu o să mă îmbolnăvesc pentru că sunt vegan și asta mă apără de cancer.” „Eu nu o să mă îmbolnăvesc pentru că sunt yoghin și evoluția mea spirituală îmi arde karma de boală.” „Eu nu o să mă îmbolnăvesc pentru că sunt mereu calm și senin.” Teamă. Superioritate. Rezultatul e că dorm mai bine noaptea. Nu se chinuie la fel de mult cu subtilități, nu trebuie să facă eforturi mari ca să gândească lucruri în profunzime, să ia decizii legate de riscuri și recompense. Nimic rău nu se poate întâmpla dacă mănânci morcovi? Perfect, îi mănânci și îți imaginezi că toate problemele vieții se rezolvă de la sine.
Evident că nu se rezolvă, dar majoritatea celor care acceptă soluțiile astea vor să pretindă că problemele nu există de fapt sau că sunt ușor de înțeles și rezolvat.
Răspunsurile reale sunt mai nuanțate, mai complexe, mai puțin satisfăcătoare, mai puțin absolute. Și de-aia ascultă lumea de proști când dau sfaturi: pentru că nu gândesc lucrurile în profunzime, așa că dau sfaturi simple cu o certitudine absolută. Iar ceilalți vor deja să audă sfaturi în genul respectiv, așa că sunt mult mai dispuși să le accepte fără să se gândească prea mult la ele.