Am cumpărat acum nu foarte multă vreme „Dominația masculină” de Pierre Bourdieu, publicată la noi la Editura Art și, acum că am început s-o citesc, am avut o surpriză foarte neplăcută.

Acest articol va fi despre ediția în română a cărții, dar dacă vă întrebați despre ce e vorba în ea: n-am citit-o decât parțial, dar pare deocamdată să fie vorba despre presupunerile implicite pe care le avem despre bărbați/femei, pentru că facem parte din cele două categorii și luăm și caracteristicile biologice, și cele învățate ca fiind aspecte la fel de naturale și obligatorii ale sexelor. (Asta nu e o recenzie a cărții și nici o părere formată după mai mult de 20 de pagini din ea; e o descriere scurtă pentru curioși.)

Am început să citesc ieri cartea asta. Am citit „Preambulul” și o parte din „Prefață”, apoi am ajuns la concluzia că sunt mult, mult prea obosită să citesc filosofie și îmi fug ochii pe pagină, iar apoi nu mai știu ce am citit.

Am reluat cartea de la „Preambul” azi. Am putut să înțeleg și să rețin ce citeam, dar efortul a fost mai mare decât mă așteptam. Când am ajuns la pagina 12, am început să am semne de întrebare:

A reaminti că tot ceea ce, în istorie, apare ca fiind etern nu este decât produsul unui travaliu de eternizare datorat unor instituții (interconectate) precum familia, biserica, statul, școala […]

Fraza continuă, dar mi-a atras atenția cuvântul „travaliu” – am învățat prea puțină franceză la școală, dar știu suficientă încât să-mi amintesc că „travail” înseamnă „muncă” în franceză. Da, și la noi „travaliu” înseamnă _și _muncă, dar e un sens destul de rar. Eu fac, de exemplu, ceea ce francezii numesc travail à _domicile, _dar sper să nu fac niciodată travaliu la domiciliu.

Apoi am reușit să trec de „Pre”-uri și să ajung la primul capitol al cărții, care arată așa:

Vi se pare greu de citit la prima vedere? Nu e de mirare – și problema nu e cu faptul că Bourdieu e filosof.

Ce produce ilizibilitate inutilă:

1. E plin de virgule care întrerup șirul gândirii.
2. E neclar: ce e „obiectul pe care ne străduim să-l surprindem”? De ce-l „surprindem”? Ce înseamnă „efectuarea unei obiectivări a subiectului obiectivării științifice”?
3. Formularea asta: „pentru a gândi dominația masculină” – ce înseamnă să gândești dominația masculină?

Da, te prinzi la ce se referă (de obicei), dar e departe de a fi ușor de citit.

Căutând pe internet după „Dominația masculină”, am ajuns să dau de o variantă de pe archive.org, care a fost scanată și transformată automat în text – și are deci greșelile de interpretare și coșmarurile de formatare de rigoare:

Da, e un coșmar pentru orice corector, dar sensul e mult mai clar, după ce te obișnuiești cu literele schimbate și cu liniile întrerupte aiurea. Se vede că în engleză _le-a păsat _păsat mai mult.

1. Fraza lungă de la început e tăiată în două, ca să fie mai ușor de citit. Nu mai e o idee întreruptă la nesfârșit.
2. Ca bărbați sau femei, „încercăm să înțelegem” un anumit lucru, nu „ne străduim să-l surprindem”. „Încercăm să înțelegem” și dominația masculină, nu „încercăm s-o gândim”. Se exprimă mai simplu și mai clar acolo unde e posibil.
3. „efectuarea unei obiectivări a subiectului obiectivării științifice” este aici „objectifying the subject of scientific objectification”. Deci tot neclar.

Rămâne o neclaritate, dar textul e mai simplu și mai ușor de înțeles. Unii termeni pot să fie necunoscuți, dar traducătorul nu încearcă să exprime pompos/nenatural idei.

Mai departe! De la pagina 18 la pagina 20, textul își schimbă formatarea:

 Al doilea paragraf de pe pagină e scris ceva mai mic și are marginile mai mari în stânga și în dreapta. Am presupus automat că e vorba de un citat lung dintr-o altă lucrare, conform stilului internațional de redare al citatelor lungi în lucrări academice.

Dar nu, doar a scăpat la editare.

De la pagina 21:

Fiți atenți la centrul paragrafului:

(și perfid, înșelător [fourbe])

Pentru că se pare că azi învăț franceză, am căutat pe net să văd ce înseamnă „fourbe”. Înseamnă „înșelător”. Pare că cineva a uitat să șteargă o notiță.

În general iau cumpăr cărți de la Editura Art fiind destul de sigură că nu iau prostii, dar de data asta se pare că m-am înșelat. Bogdan Ghiu a tradus cartea pentru eroi care vor să acumuleze virtute prin caznele la care sunt supuși încercând să citească filosofie; iar Editura Art nu și-a bătut capul să scoată un volum de calitate.

Probabil că ar fi trebuit să mă prind după coperta absurd de nepotrivită că ceva nu era în regulă, dar nici prin cap nu mi-a trecut că voi simți o dorință profundă să arunc cu cartea de perete.