Cartea de azi, ediția Mac Gregor: „Cartea Șoaptelor”, de Varujan Vosganian

[Notă: această postare este scrisă de mac gregor] 

Nu imi place absolut deloc politicianul Varujan Vosganian. Consider ca si-a folosit aparenta de om cultivat ca sa serveasca de fapt interesele PSD. Acestea fiind zise, e aceeasi poveste ca si cu Ernu. Apreciez cartea fiindca nu e despre el, ci despre povestile altor oameni, si sunt povesti interesante in sine.

Probabil nu ati realizat ca o mare parte din minoritatea armeana a venit in Romania dupa genocidul armean din 1915. Cei care au scapat din Turcia, au fugit pe tot globul. Multi au ajuns in Romania, care era relativ aproape.

Povestile genocidului, povestile celor care s-au razbunat, ale celor care s-au mutat aici, sunt subiectul cartii. Dupa ce s-au aclimatizat in 30 de ani, le-a venit pe cap catastrofa venirii comunismului in 1945 – alt set de povesti.

La un moment dat URSS a infiintat o republica a armenilor si i-a chemat sa vina. Unul a zis ca merge si o sa le transmita cum e acolo. Dar fiindca era cenzura, le va transmite printr-o fotografie mesajul real. Daca sta in picioare in poza, inseamna ca acolo e bine; dar daca va sta pe scaun, e rau. Dupa un an, a venit o scrisoare foarte laudativa, cu o poza atasata: tipul zambea larg… stand culcat pe iarba. 🙂

Ce strica cartea e stilul lui Vosganian: siropos si zaharisit. E stilul pe care il pot suporta cel mai putin. Fiindca multe povesti sunt tragice iar stilul e monoton patetic, efectul final e ca si cum ai freca mereu un disc pe o singura nota muzicala: te poti trezi cu o durere de cap.

Meritul e ca a transmis mai departe cateva povesti de familie interesante.

Toate cartile pe care le-am comentat pana acum cu nume si autor, le recomand: pe asta insa o consider o simpla curiozitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.