După cum știți, de pe 9 martie 2022 nu mai avem restricții legate de covid. Dacă până mai ieri circulam cu masca pe stradă și intram în anumite locuri doar cu certificat verde, acum nu mai e nevoie.

În condițiile în care doar azi s-au înregistrat peste 4000 de cazuri și peste 60 de decese, ceea ce nu e puțin, ce se întâmplă? În condițiile în care sunt peste 4000 de oameni internați în spitale și peste 600 la ATI, care e logica? Sunt peste 100.000 de oameni bolnavi la ora asta în țară. De ce e acesta momentul să pretindem că s-a terminat problema?

Să presupunem că există o logică, deși s-ar putea să fie o presupunere greșită. Nu-i putem bănui niciodată pe cei care iau deciziile de prea multă minte (masca obligatorie în toate spațiile publice, inclusiv cele părăsite, dar restaurantele deschise normal - iată două măsuri contradictorii; asta ca să nu mai vorbim de faptul că unii s-au crezut mai presus de virus și nu și-au respectat propriile restricții, ajungând în spital, la fel ca Trump și Boris Johnson).

Însă logica de eliminare a restricțiilor respectivă nu are cum să fie medicală, nu atâta timp cât mor zeci de oameni în fiecare zi, iar numărul de cazuri e de ordinul miilor. E drept că a fost mai rău în trecut, dar a fost și mai bine. E drept că suntem pe o pantă descendentă, dar nu spune nimeni că nu poate urca la loc.

Care poate fi logica, atunci? Am încercat să-mi imaginez de ce aș fi luat eu decizia asta, dacă aș fi fost un politician machiavelic, și o să vă spun acum la ce concluzii am ajuns.

O să vedeți că niciuna dintre ideile de mai jos nu are de-a face cu bunăstarea voastră. Asta pentru că bunăstarea voastră, personală, nu are nimic de-a face cu interesele mele de politician. Problemele reale sunt: câți bani avem, care e opinia publică și cine mă votează?

(Fără legătură: dacă sunteți curioși cu privire la câți oameni au murit din cauza pandemiei de covid-19 în România, direct sau indirect, merită să aruncați o privire pe graficele cu statistici de mortalitate în exces - intrați aici și selectați România la „countries” la diverse grafice. Vârful a fost atins în octombrie 2021, când au murit de două ori mai mulți oameni decât mureau de obicei în luna octombrie a altor ani.)

Logica economică

Știți ce nu citesc eu prea des? Știrile. Dar chiar și-așa, tot ajung la mine anumite informații și îmi rămân întipărite în memorie. De exemplu, Florin Cîțu spunea în ianuarie că nu mai sunt bani pentru tot ce ar trebui făcut.

[…]aveam 10.000 de persoane infectate zilnic. Pe mine mă interesează pentru că înseamnă concedii medicale, costuri suplimentare pentru companii și stat. Dacă numărul crește s-ar putea să avem companii care își opresc activitatea. […] Toată lumea ignoră această problemă, reprezintă un cost foarte mare pentru economie. În continuare susțin certificatul verde, dar dacă în coaliție nu e susținut… […] Nu vom putea susține de la buget costuri pentru concedii medicale, șomaj tehnic și facturile la energie, sub nicio formă. Acest val trebuia gestionat altfel, e opinia mea de economist.

Opinia lui de economist nu a fost ascultată, dar bănuim că banii tot lipsesc. Ce s-a întâmplat în condițiile astea? Păi, s-a scurtat perioada de concediu medical pentru covid. Dacă în 2020 luai două săptămâni de concediu medical și erai pus să stai în izolare dacă intrai în contact cu cineva bolnav, pe 5 februarie 2022 durata de concediu era de 5 zile pentru contacte și bolnavi vaccinați, iar pentru bolnavii nevaccinați era de 7 zile.

Să fie boala mai puțin grea? Să fie mai puțin transmisibilă? Să se vindece oamenii mai repede? Poate că da. Sau poate că nu. E mai complicat, acum că a intrat și Omicron în peisaj. Dar o consecință clară a concediilor mai scurte e că sunt mai puțin costisitoare, deci nu sunt așa o problemă la buget. Cu aceiași bani nu mai susții 5.000 de bolnavi, ci 10.000. Îți permiți, deci, să sufere mai mulți - iar dacă numărul suferinzilor e sub dublu, ieși pe câștig. Problema s-a rezolvat! (Pe termen scurt, cel puțin. Dacă virusul se răspândește mai tare și se îmbolnăvește și mai multă lume, or să fie iar probleme, dar viitorul e mâine și prezentul e azi.)

Părerea mea e că ridicarea restricțiilor e un mod de a obișnui oamenii cu ideea că boala nu mai e o problemă. Dacă am trata covidul cu aceeași seriozitate cu care îl tratam în 2020, reducerea perioadelor de concediu ar fi bătut la ochi. Așa cum stau lucrurile, previziunea mea cinică e că în curând vom vedea dispariția concediilor medicale pentru covid, cu excepția cazurilor simptomatice în care omul are barem o febră. Deja văd pași către decizia asta în ce spunea Rafila azi, că izolarea nu mai e obligatorie, ci e doar „recomandată” și nu te mai verifică nimeni. Dar ar fi bine ca cei simptomatici să se izoleze. Cum rămâne cu asimptomaticii sau cu cei care se simt doar un pic răciți? O să aflăm în curând, probabil.

Logica tăierii crăcii de sub picioarele adversarilor

Repede! Despre ce tot urlă ăia de la AUR? Exact, despre cât de nedrepte sunt restricțiile. Dar hop, restricțiile au fost ridicate. Acum ce mai vor cei de la AUR? Ăăă… Să nu se bage străinii în treburile noastre?… Ceva de genul?… Să fie pace în lume și familia pe primul loc? Poate?

Prin eliminarea restricțiilor legate de covid, PSD și PNL au eliminat măcar un punct important din agenda electorală a noilor veniți. Nu știm cât or să scadă procentele popularității AUR acum că lumea nu mai e super-nervoasă pe măști și certificate, dar probabil că încercarea merită.

Logica câștigului pe toată linia

După doi ani de restricții, cam toți ne-am săturat. Nu am întâlnit pe nimeni care să nu spună că măcar o măsură e tâmpită, dacă nu toate. Chiar și dintre moderați sunt destui de părere „hai, gata, e destul, nici măcar nu e o boală așa de gravă” e o atitudine bună pentru situație. „Trebuie să ne obișnuim să trăim cu virusul” e o frază des repetată, care are sensul că dacă lumea se îmbolnăvește csf, nscf.

Dacă după îndepărtarea restricțiilor se continuă panta descendentă a îmbolnăvirilor, guvernul actual iese câștigat. Poate că AUR luptă contra măștilor, dar PSD și PNL au fost cei care le-au îndepărtat. Poate că a fost nevoie de precauție, dar liderii noștri vajnici au știut când să nu mai sufle și-n iaurt. Acesta este, deci, un câștig.

Dacă intrăm într-un alt val, sunt două opțiuni. Ori avem un val mic, care va fi acceptabil (e un preț mic pentru libertatea noastră); ori avem un val mare, iar atunci se poate băga placa cu „n-aveam de unde să știm, medicii au spus că Omicron e mai puțin nasol, oricum am urmat voința poporului”. Dacă e grav rău, se bagă la loc măștile.

Sunt foarte slabe șansele să se urle la ei că sunt incompetenți și că n-au gestionat bine situația, așa cum se urla prin primele valuri. Nu există variantă pierzătoare la renunțarea la restricții, ci doar la păstrarea lor. Interesul propriu dictează, deci, să se renunțe.