De ce au zeii egipteni cap de animal
Urmăresc o egiptoloagă care din când în când mai răspunde la întrebări legate de Egiptul Antic. Nefiind Discovery Channel ca să băsmească mult și misterios ca să atragă publicul, îi face pe egipteni să pară chiar umani. Ceea ce și erau.
Așa am aflat că zeii egipteni aveau mai multe aspecte - putând fi atât ființe antropomorfe, cât și ființe zoomorfe, iar reprezentările cu trup de om și cap de animal reprezintă nu zeul, ci aspectul dual al zeului. Cu alte cuvinte, zeul are și o formă umană, și o formă animală. E ambele. Dar e mai greu să reprezinți în artă concepte abstracte, deci convenția artistică a rezolvat problema punând un trup de un fel și un cap de alt fel: Anubis e reprezentat cu cap de șacal, Sobek cu cap de crocodil și așa mai departe.
Ce se știe mai puțin e că unii zei pot să fie reprezentați și cu alte tipuri de cap. De exemplu, cu un întreg scarabeu pe post de cap (Khepri), sau o coloană pe post de cap (Osiris), sau cu un copac în loc de cap (Isis). (Sursă)
Ceea ce e fascinant. Înseamnă că egiptenii nu și-au privit niciodată zeii ca fiind „cu cap de animal”, ci noi o facem. E cam ca și cum ar intra cineva într-o biserică creștină, s-ar uita la sfinții cu halouri și ar spune că mai-marii Bisericii Creștine purtau glugi mari și rotunde cu care reflectau lumina soarelui și a lunii atunci când ieșeau în societate.
Altfel, tindem să romanțăm și să simplificăm trecutul, băsmind cu privire la înaintași mai grozavi sau mai proști, în loc să ne imaginăm că erau cam la fel ca noi, doar că trăind în alte culturi și cu alte tehnologii. Nu erau proști. Nu erau înapoiați. Nu erau lipsiți de imaginație. Nu erau nobili și perfecți. Și nu știu cum putem fi atât de fascinați de faptul că cineva și-a imaginat niște zei mai altfel decât grecii și romanii (de la ei am furat imaginea lui Dumnezeu), dar să luăm de bun faptul că anticii făceau bere, puneau castraveți la murat și se ocupau de tot felul de lucruri care par banale până în momentul în care îți dai seama că cineva a trebuit să le inventeze și să tot insiste cu ele până au dat un rezultat acceptabil.
N-o să vă zic s-o urmăriți pe egiptoloagă, pentru că vorbește de foarte multe alte lucruri. Dar dacă vă pasionează istoria în general, ascultați-i pe Dorin și Sergiu de la Podcastul de istorie. De-a lungul timpului au început să facă din ce în ce mai multă cercetare și intră în tot felul de detalii interesante și ei.